Episcopul Ignatie, Maladia ideologiei și terapia Adevărului, Editura Horeb, Huși, 2020.

de | dec. 24, 2020 | Cărți vechi și noi

În ultima vreme, atacurile la adresa Bisericii Ortodoxe Române, par a se înmulți. Lipsa de reacție din partea acesteia, ce vine, în foarte multe situații, ca urmare a poruncii Mântuitorului de a nu răsplăti răului cu rău, e adesea taxată ca slăbiciune, sau ca recunoaștere tacită a unor acuzații ce i se aduc. În acest context, recenta lucrare a Preasfințitului Părinte Ignatie al Hușilor, om implicat deopotrivă în viața cetății și în dialogul cu spațiul cultural, intitulată Maladia ideologiei și terapia Adevărului, vine la momentul potrivit. Departe de a fi gândită ca un text polemic, ea precizează poziția Ortodoxiei în anumite probleme, iar în altele, explică o anume atitudine a Bisericii Ortodoxe Române și arată ce a determinat-o.

Segmentate pe două secțiuni, cele douăzeci și trei de eseuri, inegale din perspectiva conținutului și asimetrice, sunt prefațate de către teologul și diplomatul Teodor Baconschi (9-13). După ce plasează în contextul mai amplu al istoriei eclesiastice demersul ierarhului de pe meleaguri cu puternice reverberații istorice, dânsul ține să remarce cu privire la valoarea gândurilor reunite în paginile lucrării următoarele:

„Textele reunite în prezentul volum ne arată un păstor de suflete cultivat, activ pe teren, fără ifose narcisice, viu și decent, preocupat simultan de apărarea Ortodoxiei și dialogul cu societatea, apropiat de frații săi mai mici și gata să rostească adevăruri incomode. Cunoaște mai multe limbi, dar nu și pe cea de lemn. Detestă stereotipul pietist și glorificarea sardanapalică de sine. E un ierarh dintr-o nouă generație, necontaminată de comunism și alertată de noile sale întruchipări ideologice. Un om generos și înzestrat, care se hrănește deopotrivă din tezaurul patristicii și argumentele apologeticii creștine conservatoare. Pe scurt, o prezență cumsecade, binevenită, mângâietoare și realistă, de care nu doar eparhia sa, ci toată Biserica noastră are nevoie, mai ales în aceste vremuri marcate de obrăznicie, impostură și răutate”. (p. 11).

 După această prezentare, deloc exagerată, după părerea noastră, a autorului, ierarhul însuși amplasează în debutul operei o notă introductivă (p. 15-17), în cadrul căreia vorbește despre geneza volumului și nevoia unui astfel de demers editorial[1]. Apoi, Preasfințitul Ignatie abordează, în cadrul primei secțiuni intitulate „Adevărul și ideologia” (p. 19-126), teme precum diferența dintre lumina taborică și surogatele propuse ei de către ideologiile contemporane (p. 21-29), vorbește despre chipul societății în care trăim (p. 30-38), pe care-l analizează prin prisma a două elemente, respectiv: ideologie și polarizare, referendumul dedicat familiei, eșecul său și miza ce a stat în spatele acestuia (p. 39-46), dar și despre aspecte precum progresism (p. 58-61), democrație și întrebuințarea ei (p. 62-63), sau așa-zisul „spirit anti-occidental” al Bisericii Ortodoxe Române (p. 64-69). Răspunzând acuzațiilor unui „progresist ateu de serviciu” căruia nu îi dă numele, Părintele Ignatie propune treisprezece interogații retorice, prin intermediul cărora reușește să demonstreze faptul că acuzele ridicate de acesta sunt nefondate. Iată câteva dintre acestea:

„10. Oare este tot spirit anti-occodental că editurile de carte ortodoxă au decis să traducă în limba română autori de teologie creștină din Occident?

11. Oare istorie înseamnă combinație între emoție și subiectivitate asupra realității, ca formă de plonjare în era post-truth, ignorând totalitatea faptelor concrete și obiective?

12. Oare nu Biserica Ortodoxă (inclusiv, cea Română) are drept principiu organizatoric unul din principiile fundamentale ale Uniunii Europene: principiul subsidiarității? Biserica Catolică este organizată piramidal. Asta nu înseamnă că este mai puțin europeană sau occidentală. Dimpotrivă.

13. Și o ultimă întrebare: oare este chiar așa pro-occidental să manifești o insomniacă și colțuroasă intoleranță față de instituția Bisericii Ortodoxe Române, care, din fericire, nu și-a propus niciodată să-i ardă pe rug pe cei care îndrăznesc să o conteste”? (p. 68-69).

Ziua națională (p. 89-92), constituie și ea sursa de inspirație a Preasfințitului, la fel cum, împlinirea a trei decenii de la căderea comunismului (p. 93-98) îl determină la o evaluare a societății românești de tranziție. Și aspecte ce țin de spiritualitate, precum Fecioara Maria și rolul ei (p. 109-116), sau modul în care, societatea consumistă încearcă să substituie Crăciunului creștin ideea de Moș Crăciun și Coca Cola (p. 117-119), sunt abordate în cadrul eseurilor regăsite în paginile volumului avut în vedere.

Cea de-a doua secțiune (p. 127-181), intitulată: „Actul credinței între rigorile pandemiei și rigorile secularismului”, conține șapte flash-uri din vremea pandemiei. Aici, ierarhul de la Huși își încurajează clericii și credincioșii, îndeamnă la intensificarea trăirii credinței ca stare interioară, ajutorarea aproapelui, abordează subiecte fierbinți precum lingurița de Împărtășanie (p. 149-158), propune o altă modalitate de a vedea Învierea, într-o scrisoare pastorală unică (p. 166-168), sau îi combate, așa cum o făcuse și înainte, pe „ideologii de serviciu”, a căror unică menire pare a fi cea de discreditare a creștinismului și de înlocuire a valorilor Ortodoxiei genuine cu relativismul generalizat.            

Frumos scrise, având un mesaj actual și propunând într-un mod deopotrivă respectuos, dar ferm și clar articulat, un răspuns la anumite acuze ce vin să lezeze Biserica Ortodoxă și să lovească în mod nejustificat la temeliile ei, lucrarea Preasfințitului Ignatie al Hușilor, intitulată: Maladia ideologiei și terapia Adevărului, apărută în anul 2020 este o adevărată gură de aer proaspăt în publicistica eclesiastică recentă și se constituie într-o contribuție valoroasă deopotrivă pentru spațiul teologic și cel cultural și arată că Biserica e capabilă de un dialog serios cu orice categorie de interlocutor și poate oferi soluții la problemele societății contemporane.


[1] „Volumul Maladia ideologiei și terapia Adevărului însumează mai multe luări de poziție, apărute, în mediul online, pe parcursul anilor 2018-2020. Au fost scrise contextual, ca răspuns la diferite provocări ale ideologiei marxismului cultura, care, când sub masca falsei toleranțe, când sub masca „salvatorului de serviciu”, care vrea „binele” celorlalți prin apelul viclean la diversitate, insinuează faptul că singura opțiune „viabilă” a prezentului ar fi „omul nou”, despuiat de „corsetul” tradiției, ordinii și autorității spirituale. Adică o reînviere și reinventare a vechilor ideologii totalitare și atee.

                Cu toate că inițial au fost scrise pentru a răspunde unor teme punctuale, am considerat că textele pot constitui un întreg, descoperind, deopotrivă minții și inimii, puterea de sens a Cuvântului lui Dumnezeu, Adevărul veșnic, într-o lume post-adevăr”. (p. 15-16).

Radio Renasterea
Episcopul Ignatie, Maladia ideologiei și terapia Adevărului, Editura Horeb, Huși, 2020.
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Ultimele articole

Iubesc iubirea*

Iubesc iubirea*

 Având în preajmă icoana Maicii Domnului, căreia i ne adresăm în priceasnă: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem, / Să-ți spunem necazul (dorul!) pe care-l avem” – adică tu să ne vezi și noi să te vedem –, în felul acesta mă adresez tuturor celor care sunteți icoana...

Sfinții au tăcut și cerul a vorbit

Sfinții au tăcut și cerul a vorbit

Deunăzi, ascultând glasul slujbei Canonului cel Mare înveșmântat în tristețea strălucitoare a Postului Paștilor și încercând să mă dumiresc după putință de natura înțelegerii lăuntrice a ascezei creștine, ochii mi-au alunecat evlavios pe racla cu părticelele din...

Mai multe din Cărți vechi și noi
Sfânta Maria Skobtova – o altfel de ipostază a sfințeniei

Sfânta Maria Skobtova – o altfel de ipostază a sfințeniei

Recenzie la: Laurence Varaut, Maria Skobţova. Sfântă ortodoxă victimă a nazismului (1891-1945), trad. Vasilica Eugenia Cristea, col. "Spiritualitate", vol. 15, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2017, 196 p. (first published under Editions Salvator, Paris, 2014). O...

Ioan-Aurel Pop, L’identita Romena, Rediviva Edizioni, Milano 2019.

Ioan-Aurel Pop, L’identita Romena, Rediviva Edizioni, Milano 2019.

Președintele în exercițiu al Academiei Române, domnul academician Ioan-Aurel Pop este o voce importantă a istoriografiei românești contemporane. Textele sale, traduse în diferite limbi, vin să arate că cele zece titluri de doctor honoris causa pe care le-a primit de-a...

Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Recomandare de carte: „JURNAL Părintele Sofian, zugravul de suflete”

Într-un interviu acordat recent, cunoscutul profesor și psiholog clujean Mircea Miclea spunea că, în vremuri de criză, omul are nevoie de un plan, altfel spus să aibă un scop clar. Universitarul mai arată că, în general  cei care au avut un scop clar, au traversat...