Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu la Zalău

de | iul. 1, 2017 | Actualitatea religioasă

În seara zilei de joi, 29 iunie 2017, în sala „Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj din Zalău, a avut loc o nouă întâlnire în cadrul seriei de conferințe „Glasul Bisericii în cetate”. Cu ocazia acestui eveniment deosebit, auditoriul a avut privilegiul de a-l avea ca invitat de seamă pe Excelența Sa, Domnul Președinte Emil Constantinescu. Excelența Sa a susținut conferința cu tema „Memoria Golgotei. Valorile creștine în lumea post-modernă”, la care au participat numeroși clerici din Episcopia Sălajului, precum și persoane cărora acest subiect le-a stârnit interesul.

De asemenea, începând cu ora 18.30, a avut loc și lansarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”, scrisă de Doamna Laura Ganea, aceasta fiind prezentată de către Preasfințitul Părinte Petroniu, urmat de Domnul Profesor Ioan Abrudan, directorul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Zalău și de Domnul Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO, la final luând cuvântul și autoarea cărții, care și-a manifestat sentimentele de admirație pentru personajul principal al cărții sale, respectiv Domnul Președinte Emil Constantinescu, subliniind faptul că a încercat să ilustreze adevărata față a realității istorice din zona politicului, tocmai pentru a evidenția personalitatea unui președinte de țară într-adevăr deosebit.

Astfel, revenind la conferința propriu-zisă, menționăm faptul că, în introducere, Domnul Președinte a afirmat că se simte onorat să se afle în Sălaj, amintindu-și, cu nostalgie, prima vizită a Excelenței Sale pe aceste meleaguri, aceasta petrecându-se în urmă cu 21 de ani, când candida pentru cea mai înaltă funcție în stat, respectiv cea de Președinte al României, rang pe care l-a și dobândit în urma alegerilor, sălăjenii având o contribuție semnificativă, în acest sens. Încă dintru început, Domnul Profesor a anunțat tema prelegerii Sale, aceasta vizând un subiect delicat pentru societatea contemporană, în contextul în care se vorbește tot mai mult despre un proces de demitizare a conștiinței umane, valorile creștine pierzându-și caracterul lor fundamental, producându-se, în felul acesta, o schimbare lăuntrică de mare anvergură. În acest sens, Excelența Sa a subliniat faptul că în lumea frenetică a mileniului trei criza mondială financiară a generat sub ochii noștri un paradox: dezmățul consumului și supremația cămătăriei. Astfel, pe fondul unei plăgi mondiale, neașteptat de îndelungate, de aproape 70 de ani, războaiele dintre state au fost înlocuite de războaie civile, etnice, rasiale și religioase, desigur, profitabile pentru traficanții de arme sau pentru anumite grupuri de oameni anonimi, care promovează o religie a violenței, uitându-se, însă, faptul că violența naște violență, psihologia fricii devenind, prin manipulare, o armă politică a lumii de astăzi.

În continuare, Domnul Președinte a evidențiat principalele probleme ale societății contemporane, dintre care amintim libertatea sexuală, care s-a transformat într-o religie a instinctelor neîngrădite și expuse ostentativ, agresând intimitatea adulților, fragilitatea adolescenților și inocența copilăriei, caritatea, care s-a transformat într-o afacere bănoasă pentru companiile comerciale și agențiile publicitare, etc. De asemenea, Excelența Sa a arătat că un rol aparte îl ocupă tehnologiile vizuale, care elimină timpul reflecției și efortul gândirii, comunicarea pe internet reprezentând o conversație despre nimic. În această conjunctură, drepturile omului, care începând cu anul 1960 deveniseră un scut în fața dictaturilor, astăzi, devin noile democrații ale libertății decadente, ale libertății fără responsabilitate, o religie prin care sunt terminate datoriile omului și, de aceea, este foarte important a se înțelege faptul că orice schimbare adevărată începe în sufletul nostru prin asumarea suferinței, ci nu doar prin contemplarea ei. În acest sens, întrebările care se pun sunt următoarele: există o posibilă relație între absolutul credinței și relativul politicii? Sau se poate vorbi despre o politică creștină? Răspunsul este unul afirmativ, cu condiția de a se face o distincție clară între mistica creștină și un anume tip de politică subordonată unui ansamblu de valori morale și reguli empirice, care țin să respecte cât mai mult posibil și personalitatea oamenilor și libertatea lor.

Domnul Emil Constantinescu a precizat, în conformitate cu opinia scriitorului francez Gustave Thibon, care a scris o carte remarcabilă cu titlul „De la Divin la Politic”, că politica nu poate fi niciodată în totalitate una a sfințeniei, pentru simplul motiv că orice politică trebuie să țină seama și de prezența răului. Cert este faptul că un creștin nu ar accepta niciodată o politică atee, în care Dumnezeu să fie negat, deoarece acest lucru ar însemna expulzarea Acestuia. Orice politică, chiar dacă emană de la consimțământul cetățenilor, se bazează, parțial, pe forță și pe constrângere. Acolo unde legea nu este respectată trebuie să intervină forța, numai că ceea ce se uită, de cele mai multe ori, este faptul că forța trebuie să rămână apanajul legii, ci nu a unei persoane sau a unui grup de persoane. În același timp, Domnul Președinte a făcut referire și la regimul comunist, identificând minusurile acestuia, comparativ cu democrația creștină, despre care a precizat că a apărut ca o soluție pentru acele zone în care existau regimuri totalitare. Într-o democrație adevărată, funcția umană trebuie să aibă, simultan, libertăți și responsabilități. Într-un bun regim politic cetățenii se bucură de maximul de libertăți individuale și comunitare, iar statul joacă un rol de coordonator și de arbitru, solidaritatea trebuind să constituie principalul obiectiv, care este impetuos necesar a fi atins într-o societate românească dezbinată, avându-se în vedere faptul că a iubi nu înseamnă a te uita unul la celălalt, ci a iubi înseamnă a privi împreună, în aceeași direcție.

În încheiere, Excelența Sa a vorbit despre legătura dintre morala creștină și pace, iar pentru a obține o stare de pace durabilă suntem nevoiți să ne raportăm la cel mai înalt numitor comun, Dumnezeu, călătoria aceasta interioară, a noastră, spre Cel Totul trebuind să înceapă de acolo de unde ne aflăm, fiindcă schimbarea trainică este doar aceea care pornește dinlăuntrul fiecăruia dintre noi.

La finalul conferinței, Domnul Președinte a răspuns cu obiectivitate întrebărilor venite din sală, captivând auditoriul și a oferit autografe celor prezenți, alături de Doamna Luara Ganea, autoarea cărții cu titlul „Prețul demnității. O istorie astfel”.

Domnul Emil Constantinescu este un om de ştiinţă român, profesor universitar, rector al Universității din Bucuresti, membru în conducerea Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă, personalitate a vieții civice și politice, fiind cel de-al treilea preşedinte al României, între anii 1996-2000.

Domnul Președinte Emil Constantinescu s-a născut în data de 19 noiembrie 1939. Obţine diploma în Ştiinţe Juridice în anul 1960 şi este repartizat ca judecător stagiar la Tribunalul regional Piteşti. Climatul politic îl determină să renunţe la acest post şi să se înscrie, în anul 1961, la Facultatea de Geologie – Geografie, pe care o absolvă în anul 1966. Este doctor în Geologie al Universităţii din Bucureşti și Doctor ès Sciences al Universităţii Duke, SUA.

Excelența Sa şi-a construit o prestigioasă carieră în domeniul educaţiei superioare şi cercetării ştiinţifice, recunoscută la nivel naţional şi internaţional. Din anul 1966 până în anul 1996 a fost, pe rând, asistent, lector, conferenţiar şi profesor de Mineralogie la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti. În anii 1991–1992 a fost visiting professor la Universitatea Duke, SUA. Autor a 12 cărţi de specialitate, printre care „Mineralogy in the System of Earth Sciences”, publicată de Imperial College Press, Londra, lansată de Departamentul de Geologie al Universităţii Cambridge, în prezenţa profesorului John Deer, fost rector al Universităţii Cambridge. A publicat peste 60 de studii în reviste ştiinţifice de prestigiu din ţară şi din străinătate. Este membru de onoare şi membru ales al Societăţilor geologice şi mineralogice din Marea Britanie, Germania, SUA, Grecia, Japonia; al Societăţii de Geografie din Franţa şi al Societăţii „National Geographic” din SUA. A ţinut conferinţe la Universităţile Tübingen, Oxford, Standfort, Harvard, Berkeley, Columbia – New York, Georgetown – Washington, Indiana – Bloomington, Rio de Janeiro, Sydney, Praga, Turku, Cairo, Lublin.

După prăbuşirea dictaturii comuniste, este ales prorector (1990-1992) şi apoi rector al Universităţii din Bucureşti (1992–1996), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (1992–1996), membru al Comitetului permanent al Asociaţiei Universităţilor Europene – CRE (1992–1993; 1994–1998), membru al Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi – IAUP (1994–1996).

În cadrul activităţilor sale civice, începând din luna decembrie a anului 1989, se angajează, împreună cu alţi colegi, profesori universitari şi intelectuali reputaţi în efortul de democratizare a României, în apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în constituirea societăţii civile. S-a numărat printre personalităţile remarcabile care au fondat asociaţia Solidaritatea Universitară şi a fost primul ei preşedinte. A fost, de asemenea, membru fondator şi vicepreşedinte al Alianţei Civice (1990-1996) şi preşedinte al Academiei Civice. Aceste asociaţii s-au alăturat partidelor democratice din opoziţie şi au format, împreună, Convenţia Democratică din România. Emil Constantinescu a fost preşedintele CDR între 1992 şi 1996 şi candidatul unic pentru alegerile prezidenţiale în 1992 şi 1996. A fost ales preşedintele României în 1996.

În timpul mandatului prezidenţial (1996-2000) s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiţie şi administraţie. A fost accelerat procesul de privatizare şi restructurarea industriei de stat. S-au adoptat legea de restituire a terenurilor agricole şi a pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliţia politică a fostului serviciu de securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupţiei şi a spălării banilor. Au fost ameliorate legea administraţiei locale, Codul penal, garanţiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale şi civile.

Ca mediator între puterile statului, Domnul Constantinescu a reuşit să solidarizeze forţele politice şi societatea civilă în depăşirea unor momente de criză guvernamentală, parlamentară şi socială, în soluţionarea unor probleme esenţiale privind regimul juridic al proprietăţii.

Preşedintele Constantinescu a creat o nouă strategie naţională pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană. Au fost îmbunătăţite, substanţial, relaţiile bilaterale şi de cooperare cu celelalte state. Alianţe regionale ca Trilateralele de cooperare între ţările vecine au contribuit la stabilitatea Europei Centrale şi de Sud-Est. Emil Constantinescu a iniţiat mai multe proiecte de dezvoltare a infrastructurii regionale: „Renaşterea Drumului Mătăsii”, „România la răscruce” şi rute de transport pentru petrol şi gaze din Asia Centrală spre Europa Centrală.

După încheierea mandatului prezidenţial, în anul 2000, Domnul Emil Constantinescu şi-a reluat activitatea universitară şi demersurile pentru consolidarea rolului organizaţiilor neguvernamentale în societate. În funcţia sa de preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie şi preşedinte fondator al Institutului pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor, Domnul Profesor a lansat Forumul Generaţia Europeană XXI, punând bazele formării unei noi meritocraţii, capabilă să impună cu demnitate identitatea naţională a României printre naţiunile Europei. A lansat, de asemenea, şi Forumul Academic Român.

Domnul Emil Constantinescu este, în prezent, preşedintele Academiei de Diplomaţie Culturală din Berlin, membru în Consiliul de administraţie al Academiei Mondiale de Artă şi Ştiinţă (WAAS), membru în board-ul World University Consortium, membru în board-ul Bibliotecii din Alexandria, membru în board-ul Global Round Table.

Pentru activitatea în domeniul reformelor democratice, respectul legii şi pacea globală, profesorul Emil Constantinescu a primit numeroase premii internaţionale, printre care: Premiul pentru Pace Aristide Calvani, Democracy and Human Development – Paris, 1997; Omul de Stat European al Anului, East West Institute – New York, 1998; European Prize, Coudenhove-Kalergi Foundation, pentru rolul pe care l-a avut în construcţia Europei şi a stabilităţii în Europa Centrală şi de Est –Viena, 1998; American Bar Association Prize, pentru realizări excepţionale în promovarea statului de drept – Atlanta, 1999; Ambroise Vollard Prize, pentru educaţia elitelor profesionale şi morale – Madrid, 2011; Gusi Peace Prize, cel mai important premiu din Asia – Manila, 2013; Lifetime Achievements Award – Berlin, 2013.

A fost invitat să se alăture juriilor care acordă importante premii internaţionale: Lech Walesa Prize, Gdansk; Vaclav Havel Prize for Creative Dissent, Human Right Foundation, USA\Oslo Freedom Forum; Tesla Memorial Prize.

Este Doctor Honoris Causa al Ecole Normale Superieure Paris şi al Universităţilor din Liege, Montreal, Atena, Beijing, New Delhi, Bangkok, Maribor, Ankara, Sofia.

Ultimele articole

Reverenda este stindardul Bisericii lui Hristos

Reverenda este stindardul Bisericii lui Hristos

Bătrânul Amfilohie: “Reverenda este stindardul Bisericii lui Hristos. De aceea, noi care o purtăm, trebuie să ne sforţăm s-o onorăm printr-o viaţă sfântă, pentru ca şi cei ce n-o poartă s-o onoreze şi s-o respecte”. Cuvintele bătrânilor / Părintele Dionysios Tatsis /...

Sportivul paralimpic Alexandru Bologa, premiat de Mitropolitul Andrei

Sportivul paralimpic Alexandru Bologa, premiat de Mitropolitul Andrei

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, i-a acordat Ordinul „Mihai Vodă” pentru mireni și un premiu în valoare de 1.000 de lei sportivului paralimpic clujean Alexandru...