Deșertul este un loc al încercării în care ascetul își exercită voința în lupta cu patimile.
Un pas important în realizarea omului duhovnicesc este întărirea voinței. De pildă, atunci când Sfântul Serafim de Sarov a fost întrebat de ce unii oameni rămân trupești și nu progresează niciodată, în timp ce alții devin sfinți, a răspuns: voința. Prin urmare, deșertul este locul unei întâlniri profunde, este locul în care, rupt de lume și de relațiile cu ceilalți, ești obligat să te confrunți cu tine însuți.
Deșertul este un loc de testare și pregătire, un loc în care mergi pentru a începe o amplă lucrare prin care să te debarasezi de tot ceea ce este inutil.
/
RSS Feed
