George Matei Cantacuzino – cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România

Arhitect, pictor și scriitor român, un reprezentant al modernismului moderat și cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România. Astăzi vom vorbi despre George Matei Cantacuzino.

S-a născut la Viena la data de 23 martie 1899. A urmat cursurile liceale la Montreux şi Lausanne. Ulterior a studiat arhitectura la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Paris, secţia arhitectură iar în pictură a fost elevul lui Othon Friez şi al lui Aro Jo.

În ţară, a fost deputat între anii 1931-1933, iar între 1942-1948 a fost profesor suplinitor de istoria şi teoria arhitecturii. Printre construcţiile importante pe care le-a construit se numără Palatul Crissoveloni, Palatul Elisabeta, Arsenalul de aviaţie de la Braşov, Hotelul Belona de la Eforie, Hotelul Rex de la Mamaia, Palatul Creditului Industrial din Piaţa Universităţii din Bucureşti ş. a.

Între anii 1948-1953 a fost trimis la închisoare de către comunişti. După ieşirea din închisorile politice comuniste, între 1953-1956, a fost funcţionar la Direcţia Monumentelor Istorice, ulterior ocupându-se de restaurarea unor ctitorii din nordul Moldovei.

A scris mai multe lucrări de specialitate, de o anumită valoare şi care indică o solidă cultură a autorului acestora. Punctul culminant al cercetării operei lui G.M. Cantacuzino îl va fi reprezentat susținerea tezei de doctorat a domnului Dan Teodorovici la Facultatea de arhitectură și urbanism a Universității din Stuttgart la anul 2010, de publicarea ei în limba engleză în 2014, urmată de o expoziție itinerantă începută la Galeria Weissenhoff din Stuttgart. În anul 2016 la editura Simetria din București s-a tradus volumul lui Dan Teodorovici, bazat atât pe documente de arhivă, planuri, fotografii, cât și pe istoria orală, pentru a suplini hiatusurile din documentarea istorică pe de o parte și distrugerile realizărilor arhitectului G.M. Cantacuzino, datorate războiului al doilea mondial și al regimului care a urmat acestuia.

Avem rămas eseul de două pagini trimis familiei pe post de necrolog, scris în limba franceză, ” G. M. Cantacuzino – om al renașterii în secolul al XX-lea”, același nume având și manifestarea destinată să-i comemoreze opera, la Paris de „Societatea prietenilor lui George Matei Cantacuzino” în 1965. Cunoscutul scriitor francez Paul Morand în volumul „Bucarest” scrie că tot ce știe despre arhitectură i se datorează lui George Cantacuzino.

George Matei Cantacuzino a murit la Iași la data de 1 noiembrie 1960. A fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea.

 

Surse:

https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Matei_Cantacuzino

Dan Teodorovici, George Matei Cantacuzino. Modernismul hibrid. Traducere din limba engleză de Olimpia Lykiardopol, Simetria, București, 2016, ISBN 978-973-1872-42-1.

Teodorovici, Dan (2014), George Matei Cantacuzino: a hybrid modernist, Tübingen și Berlin: Editura Wasmuth.

Duculescu M., G.M. Cantacuzino, Arhitectura ca temă a gândirii, București, Simetria, 2010.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
George Matei Cantacuzino - cel mai prolific teoretician al arhitecturii din România
Loading
/
Ziua drapelului naţional al României

Ziua drapelului naţional al României

Drapelul României este un tricolor albastru, galben și roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Forma drapelului pe care îl cunoaștem noi astăzi este de dată aproximativ recentă, el datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea....

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Într-o zonă liniștită, la 50 km de Cluj-Napoca, pe dealurile Soporului, lângă o frumoasă pădure de pin, se află situată Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie. Așezământul pe care îl vedem azi amintește de o mai veche vatră monahală din zonă, cea de la...

Importanța Tratatului de la Trianon

Importanța Tratatului de la Trianon

Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a...

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost ctitorită în anul 1488 de Voievodul Ștefan cel Mare, devenit sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Construcția lăcașului de cult a început  pe 26 mai 1488, cu 532 de ani în urmă, și a fost ridicat...