Gerard van Swieten – medicul împărătesei Maria Terezia

Gerard van Swieten a fost medicul personal al împărătesei Maria Terezia. A făcut reforme în învățământul medical, a îmbunătățit sistemul sanitar și a luptat contra superstiției vampirilor.

Gerard van Swieten s-a născut la data de 7 mai 1700 în Leiden. Tatăl său era notar și familia sa era veche pe acele meleaguri încă din secolul al XIII-lea, avea probabil origini nobile. În vremea când Gerard s-a născut, familia sa nu mai era influentă, dar încă mai poseda blazon.

Pentru că sistemul medical în acele vremuri era atât de rău, Gerard este singurul copil al părinților care a atins maturitatea.

A studiat la școala latină din Leiden, unde s-a dovedit încă de mic a fi un elev foarte promițător. La vârsta de 12 ani, când a absolvit, a rămas orfan. Înainte de moarte, tatăl său l-a încredințat în grija a doi prieteni.

La vârsta de 14 ani a studiat filozofia în Leuven. În timpul acestor ani s-a hotărât ca mai departe să studieze farmacia.  Următorii patru ani a fost discipolul lui Laurens Tatum în Amsterdam. Ucenicia s-a întrerupt atunci când s-a îmbolnăvit de variolă. În anul 1720 și-a deschis propria farmacie. În același an, a început studiile la Facultatea de medicină.  Farmacia îl ajuta să se întrețină, însă a făcut față cu greu ambelor îndeletniciri. În anul 1722 a primit amendă pentru că unele medicamente de pe raft erau expirate.

După ce a absolvit în anul 1725 a început să practice. Toate acestea erau prea mult pentru el, așa că în anul 1727 a renunțat la munca în farmacie, pe care a predat-o fiului unuia din tutorii săi. Curând, cu permisiunea unuia din foștii săi profesori de facultate, a început să țină cursuri private, contra cost, unei mici săli de studenți. Pentru că nu era atestat ca profesor, universitatea i-a interzis să mai predea în anul 1734. A continuat să participe la cursurile profesorului său preferat din facultate, Herman Boerhaave. Notițele luate în acești ani le-a publicat după moartea profesorului său. Unii credeau că Gerard va preluat catedra, pentru că el ar fi cel mai în măsură să calce pe urmele lui Boerhaave. Însă, pentru că Gerard era catolic într-o țară protestantă, și la acea vreme religia de multe ori aducea cu sine războiul, nu a fost acceptat să predea.

Însă, statutul său l-a ajutat în altă direcție. În anul 1742 a murit medicul împărătesei Maria Terezia. Fostul ei medic era tot un ucenic al lui Boerhaave, iar împărăteasa era o catolică ferventă. I s-a propus postul de medic, dar, în ciuda așteptărilor, a refuzat. A spus că preferă să fie un medic modest, decât să se corupă cu pompa de la curte. Însă, după un an și jumătate de convingeri, a acceptat în cele din urmă să devină medicul împărătesei. În anul 1745, van Swieten și-a vândut casa cumpărată cu greu în anii de muncă la farmacie, ca medic privat și ca profesor privat. S-a mutat împreună cu soția și copiii săi definitiv în Viena.

În noua sa postură a fost însărcinat cu multe misiuni definitorii pentru progresul Austro-Ungariei, din care, la acea vreme făcea parte și Transilvania. A fost însărcinat să îmbunătățească sistemul sanitar. A primit misiunea de a face predatul în Facultățile de medicină mai eficient. Pentru noi, cei din Transilvania reformele sale a redus epidemiile de ciumă. De asemenea la acea vreme existau foarte puțini medici în zona noastră. Prin reformele lui Gerard, numărul acestora începe să crească. Putem spune că lui i se datorează apariția meseriei de medic în Transilvania. Până la reforma lui, medici erau foarte puțini și majoritatea se aflau la Cluj.

Pe lângă acestea, a mai luptat împotriva superstiției. În acea vreme circulau zvonuri despre iwetiovampiri. Serbia era țara cu cele mai mulți oameni care mărturiseau că au văzut aceste creaturi. În anul 1718 habsburgii cuceresc de la turci partea de nord a Serbiei. În anul 1755 Gerard a fost trimis de împărăteasă să investigheze problema vampirilor. În urma vizitei, a concluzionat că vampirii nu există. Sunt doar un mit. A explicat și că lipsa de oxigen face ca un corp să nu se descompună. Defunctul nu este un vampir, doar trebuie înhumat în altă parte sau în alt fel. Declarațiile lui au fost urmate de un decret din partea împărătesei care interzice țăranilor să mai pângărească trupuri. De frică să nu îi atace noaptea, tăiau capul și incinerau trupul.

Gerard van Swieten a trecut la cele veșnice în data de 18 iunie 1772. El a marcat istoria prin reformele sale în domeniul medicinii. Dar pe mine m-a marcat tăria lui de caracter. A rămas orfan de la o vârstă fragedă, dar nu s-a descurajat. A văzut cum frații săi nu ajung maturitatea din cauza stării precare a sistemului de sănătate din acea vreme. A ținut drumul drept și a reușit în viață. Și-a deschis o farmacie ca să se poată întreține să studieze medicina. Se muncea ca să poată face față și unui program încărcat ca student la medicină și unui servici. Pasiunea pe care i-a inspirat-o mentorul său, Herman Boerhaave, pentru medicină nu a putut-o împărtăși studenților pentru că era catolic într-o țară protestantă. Din resentiment religios nu i s-a permis să-și folosească talentul. Dar, totuși, așa s-au rânduit lucrurile încât a reușit să-și aducă aportul. Pentru că era cel mai potrivit să calce urmele mentorului său, a fost chemat în fruntea Sănătății Imperiului austro-ungar. A încercat, prin reforme elaborate să îmbunătățească sistemul sanitar cât de mult i-a stat în putință. A trăit într-o vreme foarte diferită de a noastră, în care oamenii gândeau alt fel. El a fost unul din multele minți luminate care au ajutat umanitatea să progreseze.

 

Surse:

Frank T. Brechka, Gerard Van Swieten and His World 1700–1772, Martinus Nijhof – The Hague, Haga, 1970, pp.8, 10.

Gerard van Swieten und seine Zeit: Internat. Symposium, ediție de Erna Lesky, Adam Wandruszka, Verlag Hermann Bohlaus, Viena-Koln-Graz, 1973, pp. 67-79.

Stuart A. Kallen, Vampire History and Lore, Reference Point Press, San Diego, 2011, p. 53.

Teodora Daniel Sechel, The Emergence of the Medical Profession in Transylvania , (1770-1848), p.107

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32809077/

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Gerard van Swieten - medicul împărătesei Maria Terezia
Loading
/
Max Wolf – pionierul astrofotografiei

Max Wolf – pionierul astrofotografiei

Maximilian Franz Joseph Cornelius Wolf a fost un astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei. A descoperit peste 200 de asteroizi, a catalogat 1080 de stele și un crater pe lună îi poartă numele. Max Wolf s-a născut la data de 21 iunie 1863 în Heidelberg. ...

Aurel Baranga – medic, poet și dramaturg

Aurel Baranga – medic, poet și dramaturg

Aurel Baranga s-a născut la data de 20 iunie 1913 într-o familie evreiască din București. A absolvit Liceul Matei Barasab din București în anul 1931 și Facultate de Medicină în anul 1938. La început a practicat sporadic medicina. Apoi, din anul 1941 își deschide un...

Titu Maiorescu – unul dintre întemeietorii Junimii

Titu Maiorescu – unul dintre întemeietorii Junimii

Academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României...

Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

Ilie Torouțiu a fost un tipograf român care s-a remarcat pentru pasiunea sa de a colecționa documente inedite bucovinene. Îi plăcea să adune și să comenteze scrieri literare provenite din zona sa de baștină. Datorită strădaniilor sale, istoricii de astăzi au o...

Stan Laurel – un om de o creativitate deosebită în materie de comedie

Stan Laurel – un om de o creativitate deosebită în materie de comedie

Actor și regizor american de origine britanică, devenit celebru îndeosebi prin filmele cu Stan și Bran. Astăzi vom vorbi despre Stan Laurel. S-a născut la data de 16 iunie 1890 în Anglia. Tatăl său a fost actor și acest lucru l-a motivat pe Stan să devină actor la...

Mihai Eminescu – cel mai mare poet român

Mihai Eminescu – cel mai mare poet român

Mihai Eminescu s-a născut în Botoşani la  data de 15 ianuarie 1850, sau după alte surse  s-a născut în Ipotești la data de 20 decembrie 1849. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai părinților Gheorghe și Raluca Eminovici. Tatăl său era căminar și putea oferi copiilor...