Compozitorul, dirijorul şi profesorul GHEORGHE CUCU (11 februarie 1882 – 24 august 1932)

Gheorghe Cucu vede lumina zilei în februarie 1882, fiind al șaselea copil al unei familii modeste care număra aproximativ unsprezece membrii. Între anii 1890-1894 Gheorghe Cucu urmează cursurile Școlii Primare din Bârlad și apoi cele ale Școlii de cântăreți bisericești unde, în umbra și sub atenta supraveghere a binecunoscuților Damian Rânzescu, Athanasie Popovici și Ioan Botoi, deslușește tainele cântării psaltice.
După absolvirea Școlii de cântăreți bisericești, Gheorghe Cucu se înscrie în anul 1899 la Conservatorul din București pe care îl va și absolvi în anul 1905. În toți acești ani, compozitorul român a fost și cântăreț la Biserica Brezoianu din capitală, biserică ce avea să fie demolată în timpul regimului comunist. Aici, Gheorghe Cucu își va desăvârși cunoștințele despre domeniul cântării psaltice, ajungând să compună și primele cântări religioase.

Obținând premiul întâi la absolvirea Conservatorului, Gheorghe Cucu decide că este momentul să se perfecționeze și să muncească mai mult pentru a face ceea ce îi aduce plăcere, respectiv studierea domeniului muzical. Astfel, între anii 1908-1911 studiază la Paris la Schola Cantorum sub îndrumarea mai multor profesori renumiți contrapunctul, orchestrația sau formele muzicale.
Credința și dragostea pentru țară și pentru biserică își va pune amprenta asupra personalității și a felului de a fi al compozitorului român. Întreaga viață acesta va rămâne fidel stilului apropiat de muzica religioasă tradițională și cea folclorică.
Întors în țară, Gheorghe Cucu va dirija mai multe coruri, inclusiv cel al Mitropoliei din capitala București între anii 1914-1932. Influențat fiind și de către profesorii pe care i-a avut de-a lungul timpului, dirijorul Cucu va îmbrățișa și cariera didactică formând noi generații de muzicieni atât în cadrul Conservatorului bucureștean, cât și la Seminarul „Nifon” din capitală.

Repertoriul pe care corurile bisericești din acea vreme îl aveau au stârnit diverse nemulțumiri întrucât promovau o muzică străină de cea caracteristică Bisericii Ortodoxe. Gheorghe Cucu milita pentru evidențierea creațiilor psalților români, multe din corurile dirijate de către acesta remarcându-se prin compoziții precum: „La râul Vavilonului” pe melodia lui Dimitrie Suceveanu, glasul 3, „Cântările Sfintei Liturghii”, „Miluiește-mă, Dumnezeule” sau „Doamne Iisuse Hristoase” –lucrare corală de o mare delicateţe.
De-a lungul timpului, compozitorul român va primi și nenumărate distincții și premii care vor evidenția întreaga jertfă și muncă pe care acesta a depus-o de-a lungul vieții. Dintre acestea amintim premiul Societăţii Compozitorilor Români pentru activitatea de culegător al folclorului în anul 1925 și Medalia de aur a Expoziţiei Generale Române în anul 1906.

Gheorghe Cucu încetează din viață la data de 24 august 1932 la București, lăsând poporului român o moștenire semnificativă care constă atât în lucrări bisericești, cât și în pagini corale laice. Acestui compozitor și dirijor român îi datorăm și nenumărate prelucrări din folclor, colindele fiind principalul punct de interes pentru acesta.

Resurse:
https://www.clasic.radio/articol/gheorghe-cucu/2069301/5331/2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Cucu

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Compozitorul, dirijorul şi profesorul GHEORGHE CUCU (11 februarie 1882 - 24 august 1932)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Fănuș Neagu – „ultimul mare boem”

Fănuș Neagu – „ultimul mare boem”

Fănuș Neagu a fost un povestitor, memorialist, nuvelist, scenarist, romancier, dramaturg și gazetar  român, membru al Academiei Române. Fănuș Neagu s-a născut la data de 5 aprilie 1932 în Grădiștea-de-Sus, județul Brăila. După ce a studiat cinci ani în satul natal,...

Maurice de Vlaminck – reprezentant principal al fauvismului

Maurice de Vlaminck – reprezentant principal al fauvismului

Pictor și publicist francez, unul din reprezentanții principali - alături de Henri Matisse, Andre Derain și Raoul Dufy - ai fauvismului, mișcare artistică din anii 1904 - 1908, care punea accentul pe intensitatea culorilor în pictură. Acesta a fost Maurice de...

Émile Zola – romancier francez

Émile Zola – romancier francez

Émile Zola este unul din cei mai populari romancieri francezi. Printre titlurile sale se numără „Germinalul”, „Nana” sau „La paradisul femeilor”. Émile Zola s-a născut la data de 2 aprilie 1840 în Paris. Tatăl său era inginer civil și a fost angajat să construiască...

Octavian Goga – luptător pentru Unire

Octavian Goga – luptător pentru Unire

Octavian Goga a fost un poet, politician și prim-ministru al României și membru al Academiei Române. Octavian Goga s-a născut la data de 1 aprilie 1881 în Rășinari. Tatăl său era preot, iar mama sa era învățătoare. De asemenea mama sa  a colaborat în tinerețe cu...

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean. Cea mai cunoscută operă a sa este „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche”, în care continuă să relateze istoria poporului nostru din momentul...

Părintele Nicolae Steinhardt – autorul Jurnalului fericirii

Părintele Nicolae Steinhardt – autorul Jurnalului fericirii

Doctor în drept constituțional, scriitor, publicist și critic literar, originar din comuna Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la creștinism în închisoarea de la Jilava, unde a fost botezat de Părintele Mina Dobzeu. Autorul unei opere unice...