Gheorghe Zamfir – artistul fără egal al naiului

Naist și compozitor român; s-a exprimat artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul) și a reușit să cucerească aplauzele întregii planete. A modificat forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. A introdus naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern. Acesta este Gheorghe Zamfir.

S-a născut la 6 aprilie 1941, la Găești, județul Dâmbovița. Gheorghe Zamfir s-a înscris, în 1955, la Școala specială de muzică din București (astăzi Liceul de Muzică Dinu Lipatti) la clasa profesorului Fănică Luca. În 1959 a obținut Premiul I și titlul de laureat pe țară. Din acest an datează primele sale melodii înregistrate, compoziții în stil folcloric pe care le-a interpretat cu Orchestra Populară a Radiodifuziunii Române. În 1961, s-a înscris la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, pe care l-a absolvit cu o dublă specializare în pedagogie (1966) și dirijorat pentru cor și orchestră (1968) .

În anii de studenție, acesta a devinit dirijor al ansamblului folcloric Ciocârlia din București, care număra peste 300 de artiști. Cu acest ansamblu s-a bucurat de un mare succes în cadrul numeroaselor turnee pe care le-a făcut atât în țară, cât și în străinătate.

În anul 1982, în plin comunism, artistul a dedicat un concert lui Dumnezeu și datorită acestui fapt a fost nevoit să plece în exil. Cariera sa a continuat în străinătate și astfel s-a bucurat de succes mondial. A primit numeroase premii și distincții (dintre care amintim Medalia Vaticanului, Ordinul Meritul Cultural al Franței, Titlul de Ofițer și Cavaler al Franței, Belgiei și Luxemburgului, Ordinul Comandorului în Columbia,  Diploma Universității Don Bosco din Roma – de două ori ș.a. ) .

Gheorghe Zamfir a compus peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic. Printre acestea se numără: Doina de jale și Doina ca de la Vișina, compoziții pentru nai în spirit popular (1966) , Misa pentru Pace, pentru nai, cor, orgă și orchestră (1974) , Concert pentru nai și orchestră (1982) , Cvintet pentru nai și cvartet de coarde (Cvintetul Plopilor, 1984) , Conceptul muzical Totus Tuus, set de piese pentru nai, orgă și grup vocal bărbătesc (2005) .

Artistul are de asemenea și publicații precum: Naiul – geneză, evoluție și semnificație (teza cu care și-a susținut doctoratul, în 2005) , Dincolo de sunet – Au-dela du son, ediție bilingvă, româno-franceză, (1979) , Drum de spini și de glorii, versuri, (1981) , Binecuvântare și blestem, carte autobiografică (2000) ,În inima întristată a barocului, versuri (2002) .

 

Surse:

Gabriela Melinescu: Naiul fermecat, în: România literară, nr. 39/27 septembrie 1973

Victor Crăciun: E-un cîntec tot ce sînt: convorbiri cu Gheorghe Zamfir, Editura Eminescu, București, 1975

Cella Delavrancea: Gheorghe Zamfir, în Scrieri, Editura Eminescu, București, 1982

Valentin Silvestru: Jurnalul de drum al unui critic teatral, în: Almanahul literar, București, decembrie 1986

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Gheorghe Zamfir – artistul fără egal al naiului
Loading
/
Monumentul ostașului român din Carei

Monumentul ostașului român din Carei

Istoria milenară a poporului român este marcată de nenumărate episoade ale luptei pentru refacerea integrității de neam și țară. Găsim la Carei monumentul închinat ostașilor români care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea ,,ultimei brazde de pământ” al...

Stareța Macrina Vassopoulos și „înrudirea spirituală”

Stareța Macrina Vassopoulos și „înrudirea spirituală”

Dacă nașterea fizică te plasează într-o familie, într-o înrudire de neam, care îți oferă o anume identitate, o istorie și o geografie specifică, și mai vădit se întâmplă atunci când ne referim la nașterea duhovnicească și creșterea care vine în consecință. Înrudirea...

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului. Beneficiind de prezența câtorva...

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

DATE VECHI ȘI NOI PRIVITOARE LA GENERAȚIILE UNEI FAMILII ROMÂNEȘTI DIN LANCRĂM De-a lungul istoriei, de pe meleagurile albastrului Lancrăm, au pornit în lume personalități de marcă, nume ale vieții culturale și științifice românești, precum Ioan Pavel, Dorin Pavel,...

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...