Justus von Liebig – chimist revoluționar

de | mai 12, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Justus von Liebig este un chimist care a adus bogate contribuții atât în domeniul său de cercetare, cât și pentru noi, oamenii de rând. Invențiile sale ne-au făcut viața mai bună. A descoperit o metodă sănătoasă pentru a produce oglinzi, întrucât vechiile oglinzi turnate cu mercur erau un pericol de sănătate. Tot el a perfecționat formula pentru laptele praf. A descoperit cum să fie preparată carnea pentru a păstra mai multe valori nutriționale și a revoluționat prin exemplu propriu sistemul de predare în Universitățile care se învăța chimie.

Justus von Liebig s-a născut la data de 12 mai 1873 în Darmstadt. A fost al doilea din cei 10 copii ai negustorului de articole chimice, Georg Liebig. Încă de mic era fascinat de chimie. Îi plăcea să-l urmărească pe tatăl său cum amestecă chimicale pentru a crea vopsele. Obișnuia să împrumute cărți din biblioteca regală din Darmstadt pentru a găsi „rețete noi”. Apoi venea acasă și experimenta combinațiile chimice despre care a citit.

În perioada 1811-1817 a studiat la gimnaziul  Ludwig-Georgs. Pentru un scurt timp a fost ucenicul apotecarului Gottfried Pirsch, apoi, din anul 1820  a studiat la Universitatea din Bonn. În anul 1822 a obținut doctoratul la Universitatea din Erlangen.

Pentru că era un student excepțional, ducele de Hesse-Darmstadt și miniștri săi i-au oferit o bursă pentru a studia în Paris. Aici a experimentat cu chimicale foarte inflamabile și explozive. Și-a unit concluziile cu ale chimistului german Friedrich Wöhler și a descoperit că doi compuși chimici pot avea același număr de atomi, dar proprietăți diferite. Acest concept a fost caracterizat mai târziu drept „izomerism” de către cercetătorul suedez Jöns Jacob Berzelius.

În anul 1824 Alexander von Humboldt l-a finanțat pentru a preda la Universitatea din Giessen. Din acest moment, devine preocupat de chimia organică, un subiect încă insuficient explorat de cercetătorii vremii. El a fost primul om care a inventat îngrășământul chimic pentru plante bazat pe azot. De asemenea, prin observațiile sale a teoretizat mai detaliat factorii de care are nevoie o plantă pentru a crește la potențialul maxim. De asemenea a descoperit o metodă prin care putea face câte șase experimente pe plante pe zi. Înainte de el, cercetătorii nu reușeau decât unul sau două experimente pe zi. Cercetarea sa era atât de prolifică încât reușea să publice în medie 30 de articole pe an, în perioada 1830-1840.

Justus Liebig a devenit atât de popular încât tot mai mulți studenți veneau pentru a studia cu el. În anii 1830 Universitatea a fost nevoită să se extindă.

Metodele sale de predare și cercetare au fost atât de eficiente încât alte universități din lume și-au construit laboratoare după modelul său, atât în statele germane, cât și în  Royal College of Chemistry în Londra și în Universitatea din Harvard.

Tot de Justus von Liebig se leagă descoperirea  cloroformului, primul gaz folosit de medici ca anestezic în cursul operațiilor. În 1851, Justus von Liebig a descoperit un procedeu de precipitare a argintului pe o suprafață de sticlă, ceea ce a permis o fabricare mai ușoară a oglinzilor.Invenția lui nu a prins avânt decât după moartea sa, când oglinzile acoperite cu mercur au fost retrase din cauza riscului de sănătate. Oglinzile cu mercur au fost înlocuite cu cele acoperite cu argint, cum a propus Justus. În aceeași perioadă a îmbunătățit formula laptelui praf, pe care a comercializat-o. De asemenea a descoperit metode noi de preparare a cărnii pentru a se păstra mai multe valori nutriționale.

În anul 1845, ducele de Hesse-Darmstadt l-a numit baron.

În anul 1852 a renunțat să mai predea și s-a retras la Universitatea din Munich, unde a continuat să cerceteze și să experimenteze pe subiectele care îl interesau.

Unul din studenții săi, A.W. Hoffman scrie despre el că era o onoare să le predea. Cea mai mare mândrie  a lor este să fie discipoli ai lui Justus von Liebig.

Justus vom Liebig a trecut la cele veșnice în data de 20 aprilie 1873, la vârsta de 70 de ani. În decursul vieții a descoperit mulți compuși chimici care ne-au îmbunătățit viața de zi cu zi. De asemenea, prin exemplu propriu a reușit să îmbunătățească sistemul universitar de pretutideni în vremea sa.

 

Surse:

William H. Brock, Justus Von Liebig: The Chemical Gatekeeper, Cambridge University Press, Cambridge, 1997, pp. 1-2, 5,

https://www.britannica.com/biography/Justus-Freiherr-von-Liebig/Developments-in-agricultural-animal-and-food-chemistry

https://en.wikipedia.org/wiki/Justus_von_Liebig

https://www.famousscientists.org/justus-von-liebig/

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Justus von Liebig - chimist revoluționar
Justus von Liebig - chimist revoluționar
/

Ultimele articole

Nicolae Tonitza – mare artist al țării noastre

Nicolae Tonitza – mare artist al țării noastre

Pictor și grafician român, interpret al "tristețelor luxuriant colorate" și al unor sincere simțăminte de revoltă mocnită și îndelung resemnată. Acesta a fost Nicolae Tonitza. S-a născut la 13 aprilie 1886 la Bârlad. A fost primul dintre cei cinci copii ai Anastasiei...

Judecata ca cea din urmă întâlnire

Judecata ca cea din urmă întâlnire

Aspecte introductive De fiecare dată când Domnul vorbește despre judecată, în sufletele auditoriului își face loc parcă o ciudată tresărire. Culmea, deși există o adevărată apetență în rândurile anumitor categorii de credincioși pentru lecturile eshatologice. Însă, în...

Baritonul român cu voce de aur – Nicolae Herlea

Baritonul român cu voce de aur – Nicolae Herlea

Unul dintre marile repere culturale româneşti, om care a adus prestigiu ţării noastre, strălucind pe marile scene ale lumii, de la Scala din Milano, la Covent Garden din Londra sau la Metropolitan Opera din New York. Acesta a fost baritonul Nicolae Herlea. S-a născut...

Georg Friedrich Handel – mare compozitor de oratorii

Georg Friedrich Handel – mare compozitor de oratorii

Compozitor germano-englez din epoca barocului care s-a remarcat în special prin compoziţiile sale instrumentale şi oratorii, prin piese ocazionale precum Muzica apelor (1717) şi muzica pentru focuri de artificii Royal (1749) . Acesta a fost Georg Friedrich Handel. S-a...

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”. Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani...

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea canonică oficială a episcopului Nicolae Ivan a avut loc în ziua sărbătoririi Sfântului Ierarh Nicolae, luni, 6/19 decembrie 1921, în biserica Sfânta Treime din Cluj, la acel moment singurul lăcaș de cult ortodox (1795-1796) din urbe. Ceremonia a fost...

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

„Pădurea spânzuraților”, „Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii” sau „Ciuleandra” fac din Liviu Rebreanu unul dintre marii scriitori ai României secolului al XIX-lea. S-a născut pe 27 noiembrie 1885 la Târlișua, în județul Bistrița - Năsăud, fiind primul dintre...

PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN (10 februarie 1930 – 22 noiembrie 2007)

PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN (10 februarie 1930 – 22 noiembrie 2007)

Părintele Ioanichie Bălan este unul dintre cei mai cunoscuți călugări-cărturari din întreaga țară, un impresionant număr de creații proprii ale acestuia văzând lumina tiparului între anii 1980 și 2008. Părintele Ioanichie Bălan s-a născut la data de 10 februarie 1930...