Lansarea albumului fotografic „Biserica de lemn din Tăuți – 290 de ani de la prima atestare documentară”

de | nov. 11, 2023

Editarea albumului „Biserica de lemn din Tăuți – 290 de ani de la prima atestare documentară” reprezintă un proiect inițiat și realizat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, împreună cu preotul Florin Parasca, parohul Bisericii Ortodoxe din Tăuți, comuna Florești. Lăcașul de cult din Tăuți, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, este unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj. Atestat documentar în urmă cu 290 de ani, lăcașul de cult a fost restaurat în întregime și rămâne un exemplu de biserică monument istoric în care se slujește și care slujește în continuare comunității.

Volumul a fost lansat sâmbătă, 11 noiembrie 2023, de la ora 15:00, la biserica de lemn din Tăuți, în prezența Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Cu acest prilej, ierarhul a oficiat o slujbă de Te Deum, urmată de lansarea albumului fotografic aniversar.

Apărut la Editura „Tradiții Clujene”, albumul are o prefață semnată de pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău și texte de specialitate ce aparțin profesorilor universitari Ioan Bolovan și Marcel Muntean. Grafica volumului îi aparține lui Nicolae Nerțan, iar numeroasele fotografii ale acestui monument istoric restaurat au fost realizate de Darius Echim și de preotul paroh Florin Parasca.

În cadrul lansării au luat cuvântul: PS Părinte Benedict Bistrițeanul, pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău – cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Bolovan  – membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Marcel Ghe. Muntean – cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Artă Sacră, Adriana Irimieș – managerul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT Cluj)  și Consuela Bendea – consultant artistic în cadrul CJCPCT Cluj.

„Acest demers de promovare este mai mult decât necesar și lăudabil, urmând firesc restaurării de amploare din ultimii ani, și, din câte știm, reprezintă o premieră în acest sens la nivelul județului Cluj. Să ne bucurăm, așadar, de acest album, sperând că va fi un model, că va deschide căi de urmat, că restaurarea bisericilor de lemn clujene și apoi promovarea lor prin albume individuale va deveni o preocupare constantă”, afirmă în cuvântul introductiv consultantul artistic Consuela Bendea, cea care s-a îngrijit, din partea CJCPCT Cluj, de apariția volumului.

La final, preotul paroh Florin Parasca a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, tuturor celor prezenți, precum și celor care s-au implicat în realizarea albumului fotografic.

„Bisericuța din Tăuți fascinează; fascinează prin simplitatea ei, fascinează prin discreția ei, fascinează prin noblețea ei. Toate acestea, deoarece, ea, în arhitectura simplă și pictura naivă, mijlocește legătura aproape palpabilă a omului cu Cerul, de trei sute de ani. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că m-a învrednicit a fi cel de-al 24 -lea străjer al acestui Chivot transilvănean, și primul paroh al comunității euharistice a tăuțenilor mei dragi”, arată pe coperta albumului preotul paroh Florin Parasca.

La evenimentul aniversar au participat numeroși credincioși, oameni de cultură, teologi, clerici oficialități locale și alți invitați de seamă.

Scurt istoric

Unul din cele mai valoroase monumente religioase de lemn ale județului Cluj este biserica de lemn din Tăuți, comuna Florești, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Sunt rare bisericile care au fost restaurate în întregime și care să fie totodată „vii”, continuându-și menirea de lăcaș de cult care adună comunitatea pentru a se închina lui Dumnezeu.

Biserica, încadrată ca monument istoric, ar fi fost inițial construită în apropiere, în zona numită „Leșioară” (cunoscută acum ca Cetatea Fetei). În lipsa unor documente sau inscripții, monumentul este datat cu aproximație la 1793 sau 1796, potrivit tradiției locale. Pe lista Monumentelor Istorice este datată în secolul al XIX-lea. Edificiul a fost apoi mutat pe amplasamentul actual înainte de 1829, moment când primește pictura murală semnată de Dimitrie Ispas din Gilău.

Biserica este construită din bârne de brad și stejar îmbinate în coadă de rândunică și în cheotoare dreaptă, pe o fundație de piatră. Momentul mutării este probabil cel în care sunt înlocuite unele bârne din construcția originală, ceea ce explică coexistența celor două tipuri de lemn. Planimetric se compune dintr-un pronaos și naos înscrise într-un dreptunghi unitar, altar poligonal cu pereții retrași și pridvor, pe latura sudică. De pe tavanul pronaosului se ridică scheletul turnului clopotniță cu galerie închisă și coif octogonal.

Pictura de la Tăuți se numără printre ultimele opere semnate de  Dimitrie Ispas, care lasă mai multe inscripții-pisanii în interior, cea de deasupra ușii din pronaos fiind cea mai amplă, în stilul caracteristic meșterului nostru. În aceasta vorbește de pictarea bisericii în 1829, alături de fiul său, Ioan: „Slavă, cinste și închinăciune unuia Dumnezeu cel slăvit în Sf. Troiță care ne-au ajutat după început de-am ajuns și sfârșitul. Zugrăvitu-s-a aceasta s[ântă]. b[eserică]. în anul 1829 în zilele Preaînălțatului Împărat Franciscus al Doilea și fiind archiereu pravoslavnic țării Ioan Bob și fiind protopop Teodor Baldi și fiind preot satului Pop Ioan Prod(a) n, diacul Irimieș Trilă, ficurator Duma Stefan. Și s-au zugrăvit prin cheltuiala a tot satul prin mâna mea Dimitrie Ispas împreună cu fiul meu Ioan”. Unele surse bibliografice vorbesc de pictarea altarului mai devreme, imediat după construire, de către același cunoscut pictor muralist.

La Tăuți se păstrează unul din puținele tavane de pronaos cu pictură, fiind reprezentată „Sfânta Treime”, în timp ce pereții acestui spațiu sunt decorați cu obișnuitele frize ale mucenițelor și cu Pilda feciorelor.

În naos, pictura nu s-a păstrat integral, fiind distrusă pe latura de nord a bolții. Porțiunile rămase fiind însă restaurate, credinciosul sau simplul vizitator se poate bucura de talentul nativ al acestui pictor. Se remarcă în mod deosebit peretele vestic, unde au fost pictate diverse scene  cu Adam și Eva: „Crearea Evei din coasta lui Adam”, „Pomul cunoașterii” și „Alungarea din Rai”, care,  prin locul ocupat și dimensiuni,  domină acest perete, reprezintând un caz mai rar în pictura murală a bisericilor de lemn clujene.

Scene din „Ciclul Hristologic” împodobesc bolta naosului la sud, pentru ca la răsărit să ne bucurăm de frumusețea picturii iconostasului unde se remarcă registrul „Apostolilor cu Hristos Împărat” în centru.

La iconostas, Dimitrie Ispas se concentrează pe unele zone scoțându-le în evidență fie prin supradimensionare (registrul Apostolilor față de restul picturii tâmplei), fie printr-o impresionantă pictură decorativă în jurul golului ușilor împărătești și diaconești.

Interesante sunt și figurile reprezentate în naos, de bărbaţi cu mustăţi lungi, în straie de inspiraţie din moda transilvăneană a vremii, astfel de detalii fiind întâlnite și în pictura altor biserici care poartă semnătura lui Dimitrie Ispas.

Altarul a fost împodobit cu figuri de sfinți părinți și cu Sfânta Treime.

O icoană împărătească pictată pe lemn probabil la finalul secolului al XVIII-lea înfățișând pe „Maica Domnului cu Pruncul”, precum și o frumoasă cruce pictată în 1823 sunt două din obiectele de valoare aflate în patrimoniul bisericii.

Starea de conservare a bisericii este bună, datorită amplului proces de restaurare la care a fost supusă în perioada 2003-2006, eforturile fostului părinte Liviu Rus fiind importante în această direcție. Diverse modificări și intervenții s-au produs inevitabil în timp: în 1968 s-au tăiat goluri în peretele ce desparte pronaosul de naos, afectând stratul de pictură; s-au lărgit unele dintre ferestrele naosului; infiltrațiile au distrus pictura pe latura de nord a naosului. În plus, au păstruns influențe ale nevoii de confort ale omului contemporan, în contextul în care biserica este în folosință. Cu toate acestea, biserica de lemn din Tăuți rămâne un exemplu de biserică monument istoric în care se slujește și care slujește în continuare comunității, conform datelor oferite de CJCPCT Cluj.

Mai multe fotografii AICI

Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de joi, 29 februarie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Principalele hotărâri ale Sfântului...

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Palatul Patriarhiei a găzduit miercuri, 28 februarie 2024, ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești (ANB), prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Membrii acestui organism central deliberativ au participat la lucrări...