În contextul împlinirii a zece ani de activitate susținută a Părintelui Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Arhiepiscopul și Mitropolitul Andrei Andreicuț[1], inventarierea mânăstirilor înființate[2] sau reînviate, a celor târnosite, precum și a așezămintelor sociale mânăstirești, pe care o propun în cele ce urmează și la care se adaugă preocuparea deosebită pentru formarea duhovnicească a călugărilor și călugărițelor Eparhiei noastre, cu precădere prin sinaxele monahale, are menirea de a pune în lumină fapte ce grăiesc de la sine.

Ctitorii, înființări și reînființări de mânăstiri

1. Mânăstirea „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca a fost înfiinţată de Episcopul Nicolae Ivan, în luna februarie a anului 1935, cu concursul Societăţii Femeilor Ortodoxe din Cluj. În urma cedării Ardealului de Nord, în toamna anului 1940, maicile s-au văzut nevoite să ia calea pribegiei, după doar patru ani de activitate, mânăstirea refugiindu-se la Sibiu. Neavând un mijloc cu care să transporte obiectele de preţ ale mânăstirii, maicile au rămas până în ultima zi a evacuării Clujului, când directorul Arhivelor Naţionale Cluj, Ştefan Meteş, le-a pus la dispoziţie un vagon destinat transportului de arhive. Din motive necunoscute, vagonul s-a rătăcit în gara Arad, o parte din bunuri putând fi recuperate de către monahii abia după un an şi opt luni. La Sibiu, Mitropolitul Nicolae Bălan le-a pus maicilor la dispoziţie clădirea Vicariatului, de pe strada Andrei Şaguna, unde monahiile şi-au improvizat o locuinţă şi un paraclis, în care Ieromonahul Teodor Scorobeţ, vicarul Arhiepiscopiei Sibiului, slujea zilnic Sfânta Liturghie. După revenirea Ardealului de Nord la Patria mamă, monahiile de la „Sfânta Elisabeta” nu s-au mai putut întoarce acasă, pentru că „localul în care a fost adăpostită mânăstirea a fost naţionalizat”[3]. Totuşi, monahia Cornelia Ionescu, singura vieţuitoare pe care mânăstirea aflată în clandestinitate o mai avea, a fost găzduită în casele Parohiei „Sfânta Treime”, de pe strada Bisericii Ortodoxe, numărul 10, începând cu ziua de 29 iulie 1951, după 11 ani de refugiu la Sibiu şi Mânăstirea Pasărea. În anul 1952, autorităţile comuniste au desfiinţat Mânăstirea „Sfânta Elisabeta”. A revenit la viaţă în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț al Clujului, care, în temeiul solicitării nr. 1271 a Exarhatului mânăstirilor, a dispus reînfiinţarea Mânăstirii „Sfânta Elisabeta”, „un demers pe cât de firesc, pe atât de necesar”[4]. Prin decizia nr. 1884 din 26 aprilie 2012, Preacuvioasa Maică Stavroforă Maria Asaftei devine stareța mânăstirii[5], fiind instalată la hram[6], iar actualul duhovnic este Părintele Protosinghel Siluan Popescu[7]. Hramul mânăstirii este celebrat în 24 aprilie, ziua de pomenire a Sfintei Cuvioase Elisabeta[8].

2. Mânăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, județul Cluj, a fost reînființată la 1 februarie 2012[9], la inițiativa și cu binecuvântarea ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei al Clujului și cu implicarea morală și afectivă a domnului Academician Marius Porumb. „Prima mențiune documentară a localității Vad este din anul 1467, când era în posesia familiei nobiliare Bánffy, satul fiind însă mult mai vechi, întemeiat probabil încă în secolul anterior. În secolul al XV-lea, a ajuns în stăpânirea lui Ștefan cel Mare, împreună cu Cetatea Ciceului”[10]. Ștefan cel Mare înființează aici o eparhie pentru românii ardeleni, pusă sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei, și construiește prima biserică episcopală, cel mai probabil lăsată în seama fiului său Petru Rareș[11]. În timp, Episcopia își pierde din importanță, transformându-se în mânăstire și apoi în biserică parohială. Odată reînființată, s-a așezat aici o mică obște, adusă de la Mânăstirea Nicula și condusă de Părintele Protosinghel Nicodim Pop[12], instalat oficial la hramul din 2012[13]. La hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” s-a adăugat cel al mânăstirii: „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, cu pomenire la 2 iulie, în cinstea căruia s-a ridicat un altar de vară în stil maramureșan, sfințit de ÎPS Andrei al Clujului în 2017[14].

3. Mânăstirea „Duminica Tuturor Sfinților” de la Telcișor-Buscatu, din comuna Telciu, județul Bistrița-Năsăud, a fost înființată, inițial, ca loc de retragere a părinților Mânăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Rebra-Parva, cu binecuvântarea ÎPS Bartolomeu al Clujului, în anul 1995. Locul greu accesibil și lipsa viețuitorilor au făcut ca, după multe frământări, schitul de atunci să fie desființat în 2008. Odată venit la cârma Eparhiei noastre, ÎPS Andrei dispune reînființarea schitului cu statut de mânăstire, decizie aprobată de Sinodul Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, în data de 16 martie 2012[15]. Cel care a contribuit decisiv la redeschiderea mânăstirii este actualul stareț, Părintele Protosinghel Porfirie Țanc[16].

4. Mânăstirea „Sfântul Ierarh Vasile ce Mare” de la Someșu Cald, județul Cluj, ia naștere la 1 noiembrie 2013[17], la inițiativa familiei domnului Vasile Salanță, un întreprinzător generos cu credință și viziune [18]. Piatra de temelie s-a așezat la 23 iunie 2014[19], de către ÎPS Andrei al Clujului. Obștea monahală instalată aici provine de la Schitul „Sfântul Lazăr” din Alba Iulia și este condusă duhovnicește de Stavrofora Maria Vulcu și de Părintele Duhovnic Dan Ioan Popovici[20].

5. Mânăstirea „Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan” de la Pădureni, județul Cluj, a fost înființată la inițiativa ÎPS Andrei, la data 1 ianuarie 2014, prin implicarea a două familii care au donat terenul aferent, Pr. Simion Felvenți și Ispas Rusu[21]. Mânăstirea este condusă de Monahia Nectaria Pușcașu, în calitate de stareță, și de Părintele Ieromonah Vladimir Marc, duhovnicul așezământului[22].

6. Mânăstirea „Petru Rareș Vodă” de la Cetatea Ciceului[23] a fost (re)întemeiată în anul 2004[24], deși actul oficial s-a emis cu data de 1 ianuarie 2015, când „se înființează Mânăstirea de călugări Petru Rareș, cu hramul «Sfinții Ardeleni», în localitatea Ciceu-Corabia, comuna Ciceu-Mihăiești, județul Bistrița-Năsăud”[25]. Primul stareț numit al noii chinovii este Părintele Protosinghel Teofan Timiș, din obștea Mânăstirii Nicula[26], ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei binecuvântând astfel inițiativa domnului primar Valentin Mureșan și implicarea susținută a Mânăstirii Nicula. Biserica „provizorie” a fost inaugurată la 10 decembrie 2016[27], iar primul clopot și casa monahală au fost sfințite în 12 decembrie 2015[28]. Instalarea oficială a starețului[29] și punerea pietrei de temelie a noii biserici s-au săvârșit în 21 octombrie 2015, prin slujirea și binecuvântarea ÎPS Andrei al Clujului[30]. Clopotnița cu cele trei clopote a fost sfințită la 21 august 2016[31]. Trebuie amintit și faptul că în preajma mânăstirii se organizează de peste 50 de ani „Serbările Cetății Ciceului”, în prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, din 15 august, astfel încât mânăstirea își revendică și un hram istoric[32].

7. Mânăstirea „Sfinții Martiri Brâncoveni” Crucea Iancului, comuna Mărișel, județul Cluj, este înființată în anul 2015[33], la inițiativa moților din zonă, conjugată cu râvna Părintelui Paisie Plic, duhovnicul maicilor și al numeroșilor credincioși care cercetează așezământul monahal[34]. Monahia Casiana Lup a fost numită stareța mânăstirii, prin decizia 2304/2016, de către ÎPS Andrei al Clujului[35].

8. Mânăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” Dâncu, județul Cluj, este înființată prin grija Arhiepiscopului și Mitropolitului Andrei, în urma desființării parohiei, care, datorită împuținării enoriașilor, nu s-a mai putut întreține. Mânăstirea își începe existența în anul 2014, prin numirea Părintelui Stareț, Ieromonahul Cleopa Dobocan[36], iar decizia oficială de înființare va fi emisă cu data de 1 ianuarie 2015[37].

9. Mânăstirea „Pantocrator” Beclean, județul Bistrița-Năsăud, este ctitorie pentru veșnicie a Părintelui Doru Zinveliu, protopopul Becleanului. Deși construcțiile au început mai devreme și sub un alt auspiciu, ÎPS Andrei a hotărât, în deplin acord cu ctitorul inițial, înființarea unei mânăstiri, care să-și păstreze rostul implicării tinerilor în viața Bisericii. Astfel, la 1 iunie 2017, se înființează Mânăstirea „Pantocrator” din Beclean, cu destinația călugări[38], și se numește un stareț în persoana Părintelui Protosinghel Luca Gheberta[39] din obștea Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula. Hramul așezământului este sărbătorit în ziua Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, la 12 iulie[40].

10. Mânăstirea „Sfinții 40 de Mucenici” Memorialul Gherla a fost înființată în data de 1 octombrie 2017, la inițiativa ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei și prin contribuția Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula [41], din dorința de a nu-i uita pe cei ce s-au jertifit pentru Neam și Biserică în perioada comunistă. Este situată în preajma gropilor comune din cimitirul de pe Dealul Cărămidăriei[42] din Gherla, județul Cluj. Preacuviosul Protosinghel Grigorie Benea[43] a fost instalat oficial ca stareț la hramul din 9 martie 2018[44].

11. Mânăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” Escu, comuna Recea-Cristur, județul Cluj, este întemeiată în urma desființării parohiei, tot din cauza depopulării. Decizia ÎPS Andrei a fost luată în anul 2018[45], când l-a numit în calitate de stareț pe Părintele Protosinghel Dorotei Ilieșiu[46], fost preot slujitor al Mânăstirii „Sfânta Treime” Soporu de Câmpie, județul Cluj[47]. Hramul mânăstirii s-a impus să fie cel al bisericii existente.

11. Schitul „Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur” din Băișoara, județul Cluj, a fost înființat la 1 septembrie 2014, cu binecuvântarea ÎPS Andrei al Clujului, aflându-se în subordinea directă a Centrului nostru eparhial[48]. Egumena așezământului este Monahia Teodora Dorohoi, iar duhovnic, Protosinghelul Ioachim Munteanu[49].

Hirotoniile de preoți și diaconi, precum și hirotesiile în diferite ranguri sau instalări de stareți noi la mânăstiri, s-au conjugat, îndeobște, cu prezența Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, la hramurile, sfințirile și alte evenimente din mânăstirile Eparhiei noastre. În cele ce urmează, sunt amintite doar sfințirile sau târnosirile mai importante din acești ani binecuvântați:

1. Mânăstirea „Izvorul Tămăduirii” de la Salva[50], județul Bistrița-Năsăud, a fost târnosită în ziua hramului din 10 mai 2013[51], în prezența Excelenței Sale, Traian Băsescu, Președintele României[52].
2. Mânăstirea „Sfânta Troiță” din Feleacu[53], județul Cluj, a fost târnosită[54] la hramul din 9 iunie 2014, iar Părintele Stareț Alexandru Ghenț[55] a fost hirotesit arhimandrit[56].
3. Mânăstirea „Schimbarea la Față” de la Ilva Mare[57], județul Bistrița-Năsăud, a fost târnosită la data de 28 septembrie 2014[58], iar Maica Stareță Hristofora Marinca[59] a fost hirotesită stavroforă.
4. Mânăstirea „Buna Vestire” de la Cormaia[60], județul Bistrița-Năsăud, a fost târnosită la data de 29 mai 2016[61].
5. Mânăstirea „Schimbarea la Față” Cheile Turzii, din Comuna Petreștii de Sus[62], județul Cluj, a fost târnosită la hramul din 6 august 2016[63], iar Părintele Stareț Teofil Popescu, hirotesit arhimandrit[64].
6. Mânăstirea „Mihai Vodă” de la Turda[65], județul Cluj, a fost târnosită[66] cu prilejul Anului Centenar al Marii Uniri[67], la 19 august 2018[68], moment în care Părintele Duhovnic Ilie Hanuschi a fost hirotesit arhimandrit, iar Maica Stareță Andreea Zdrobău a fost ridicată la rangul de stavroforă.
7. Mânăstirea „Sfânta Cuvioasă Parascheva”[69] Râșca Transilvană[70], județul Cluj, a fost târnosită la hramul din 14 octombrie 2018, când Părintele Stareț Casian Ioana a fost ridicat la rangul de arhimandrit[71].
8. Mânăstirii „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele[72], județul Bistrița-Năsăud, i s-a sfințit paraclisul cu hramul „Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin”[73], la hramul din 8 septembrie 2013[74].
9. Mânăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Rebra-Parva[75], județul Bistrița-Năsăud, i s-a sfințit paraclisul cu hramul „Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul”, la data de 5 decembrie 2019[76].
10. Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula[77], județul Cluj, i s-a sfințit și inaugurat Centrul de conferințe și studii patristice „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, în prezența Doamnei Ecaterina Andronescu, Ministrul Educației și Cercetării, în data de 25 septembrie 2012, cu prilejul Congresului Național al Facultăților de Teologie din Patriarhia Română[78].
11. Mânăstirii „Sfântul Cuvios Ioan Iacob Hozevitul” Piatra Craiului[79], județul Cluj, la hramul din 5 august 2017[80], i s-a binecuvântat și inaugurat „Muzeul covoarelor”[81], care găzduiește o colecție impresionantă dăruită mânăstirii de artista populară Maria Pop[82], din Desești, Maramureș.

Așezăminte sociale mânăstirești

1. Centrul de îngrijire a persoanelor vârstnice „Aurel și Dudica Milea”, al Mânăstirii „Sfântul Apostol și Evanghelist Luca” de la Dobric[83], județul Bistrița-Năsăud, este rodul dorinței testamentare a urmașilor familiei Milea adresată conducerii Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care preciza în contractul nr. 1234 din 24 aprilie 2000: „să amenajeze în castelul existent și anexele gospodărești și să asigure funcționarea și întreținerea unui cămin de bătrâni. Căminul de bătrâni trebuie să poarte numele părinților subsemnatei, respectiv MILLEA AUREL și MILLEA DUDICA. În situația în care, indiferent din ce motive, nu se poate amenaja căminul de bătrâni în construcțiile existente, să se construiască un cămin de bătrâni pe o parte din terenul menționat în acest contract.”[84] Așadar, după ce o vreme căminul a funcționat în vechiul castel, la hramul din 21 mai 2013[85], ÎPS Andrei al Clujului, înconjurat de oficiali, obștea mânăstirii, preoți și credincioși, va pune piatra de temelie a unui nou centru rezidențial[86].
2. Așezământul filantropic „Sfântul Onufrie cel Mare” al Mânăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” Florești-Tăuți a fost înființat la inițiativa Părintelui Duhovnic Protosinghel Visarion Pașca, „la data de 13 mai 2013, cu misiunea principală de ocrotire a copiilor părăsiți temporar sau definitiv de părinții lor”[87].
3. Așezământul pentru vârstnici „Sfântul Cuvios Porfirie Kavsokalivitul” Tureni este proiectul social al Mânăstirii „Schimbarea la Față” Cheile Turzii, Comuna Petreștii de Jos[88], județul Cluj. Slujba punerii pietrei de temelie a fost oficiată de ÎPS Andrei al Clujului în ziua de 2 decembrie 2019[89].
4. Așezământul pentru copii orfani „Sfântul Cuvios Siluan Atonitul” Dorolea[90] este generosul proiect social al Mânăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”[91] de la Rebra-Parva, județul Bistrița-Năsăud. Deși demarat cu câțiva ani în urmă, piatra de temelie s-a așezat la data de 24 septembrie 2020, în ziua pomenirii sfântului ocrotitor, de către ÎPS Andrei Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului[92]. Așezământul va avea mai multe clădiri sociale, ateliere, cabinete medicale și o biserică[93].
5. Serviciul social „Internat de tip social pentru copii” al Mânăstirii „Nașterea Maicii Domnului”, Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud, a fost oficializat de curând, el funcționând cu succes și cu rezultate exemplare de mulți ani. De subliniat este faptul că școala din localitate a fost înființată la solicitarea mânăstirii și funcționează până azi cu implicarea deosebită și responsabilă a maicilor[94].
6. Un cabinet stomatologic performant funcționează în cadrul Mânăstirii „Izvorul Tămăduirii” Salva, județul Bistrița-Năsăud[95].
7. Asociația medicală ortodoxă „Mihai Vodă” Turda este lucrarea socială a Mânăstirii „Mihai Vodă” Turda, județul Cluj, care „are drept scop activitatea medicală desfășurată în cadrul Cabinetului de medicină – homeopatie și promovarea carității și întrajutorării între oameni, protejarea și ajutorarea minorilor lipsiți de ocrotire părintească și acordarea de asistență socială persoanelor în vârstă sau cu handicap.”[96]

Sinaxe eparhiale și mitropolitane

1. a) 12 aprilie 2011: Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Nicula găzduiește prima Sinaxă monahală eparhială, la care părinții stareți și duhovnici, maicile starețe, călugării și călugărițele prezenți îl (re)cunosc pe noul părinte duhovnicesc și stareț al tuturor așezămintelor monahale din cuprinsul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
2. b) 21 octombrie 2011: Mânăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele este gazda sinaxei cu tema Smerenia – virtute reprezentativă a monahului, susținută de monahia Paraschiva Buculei, stareța Mânăstirii „Sfinții Ilie și Lazăr” Cristorel[97], județul Cluj.
3. c) 6 iunie 2012: Mânăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Florești are privilegiul de a-l avea ca invitat al sinaxei pe Arhim. Zaharia Zaharou de la Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” Essex, Anglia[98], care a vorbit despre Duhul călugărului și duhul veacului[99].
4. d) 1 noiembrie 2012: Mânăstirea „Mihai Vodă” Turda este locul de desfășurare al sinaxei monahale cu tema Călugărul și duhul veacului, susținută de Ieromonahul Natanael Zamfirache, preot slujitor al Mânăstirii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Rebra-Parva, județul Bistrița-Năsăud[100].
5. e) 20 iunie 2013: Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Nicula găzduiește din nou sinaxa, de data aceasta cu tema Sfânta Liturghie – izvor de har și bucurie pentru călugăr[101], susținută de Arhim. Teofil Roman, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane Cluj-Napoca[102].
6. f) 10 iunie 2014: Mânăstirea „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” Piatra Craiului este locul unde s-a desfășurat următoarea sinaxă. Conferința Martiriul: din împărăția bazileilor în Împărăția monahilor[103] a fost susținută de Pr. Dan Popescu, slujitor și duhovnic al Mânăstirii „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” Someșu Cald[104], județul Cluj.
7. g) 9 decembrie 2014: Mânăstirea „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Rebra-Parva, județul Bistrița-Năsăud, este gazda sinaxei cu tema Vocația monahală în epoca postmodernă, susținută de teologul Iuliu-Marius Morariu[105].
8. h) 24 noiembrie 2015: Mânăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul” Nușeni[106], județul Bistrița-Năsăud, este locul de desfășurare a sinaxei ce are în vedere tema Anul omagial al misiunii parohiei şi mânăstirii azi şi Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii, susținută de Protos. Gavril Horț, preot slujitor și duhovnic al Mânăstirii „Nașterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele[107], județul Bistrița-Năsăud.
9. i) 19 octombrie 2016: Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” Scărișoara, Protopopiatul Carei, județul Satu Mare, găzduiește Sinaxa monahală mitropolitană cu tema Locul și importanța monahismului în comunitatea eclesială și aportul la misiunea Bisericii în lume[108], susținută de PCuv. Arhim. Dr. Paisie Cinar, preot slujitor și duhovnic al Mânăstirii „Soborul Sfinților 12 Apostoli” Bârsana[109].
10. j) 5 decembrie 2017: la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, are loc Sinaxa monahală eparhială, la care este susținută prelegerea Pătimirea Cinului monahal în perioada comunistă de către PCuv. Pr. Dr. Dan Popoviciu, preot slujitor și duhovnic al Mânăstirii „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” Someșu Cald, județul Cluj[110].
11. k) 18 decembrie 2018: Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” Nicula găzduiește conferința susținută de I Luca Gheberta cu tema Biserica și Marea Unire. O analiză a contribuției monahismului românesc la înfăptuirea Statului Național Unitar Român, prilejuită de Anul Centenar[111].
12. l) 14 noiembrie 2019: Mânăstirea „Mihai Vodă” Turda, județul Cluj, găzduiește Sinaxa monahală mitropolitană cu tema Importanța lecturării Sfintei Scripturi de către monahi[112], susținută de PCuv. Arhim. Samuel Cristea, duhovnicul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca[113].
13. m) 17 noiembrie 2020: Mânăstirea „Mihai Vodă” Turda se face din nou gazdă a sinaxei, de data aceasta, conferința Filantropi de ieri și de azi care au ctitorit și zidit mânăstiri va fi susținută de PCuv. Ierom. Matei Motentan, preot slujitor al Mânăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tezviteanul” Băișoara[114], județul Cluj.

Drept corolar, cuvintele Pr. Prof. Dr. Gheorghe Malene pot, cu deplină justețe, să contureze, să definească, să afirme ceea ce înseamnă vocația și înfăptuirile ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei: „Momentul istoric 1989 a creat posibilitatea reînființării multor mănăstiri și schituri distruse de mai bine de două veacuri. Odată cu schimbarea societății, s-a impus o nouă viziune misionară concretizată în școli de teologie, academii cultural-științifice, biblioteci și muzee, ateliere și case de creație pentru însușirea artelor, susținerea operei filantropic-caritabile, diverse acțiuni sociale, multe din acestea înființate, susținute și organizate în mănăstiri. În felul acesta, fenomenul misionar monahal actual s-a redimensionat, potrivit cerințelor stringente ale societății actuale, vizând trei direcții de acțiune: planul educativ, cel cultural și cel social. […] Așadar, monahul și mânăstirea au avut și este necesar să aibă mai cu seamă în prezent o vocație misionară pentru că mântuirea este un act comunitar, așa încât nimeni nu se poate mântui de unul singur (Mt 18, 20), iar actul credinței este centrat pe altruism (Iac 2, 14, 26), monahul fiind chemat în mod paradoxal să se lepede de lume, slujind lui Dumnezeu, dar și oamenilor, ieșind la misiune (Mc 16, 16), fiind trimis.”[115]

Bibliografie:

1. Bachiș, Ștefan și Viorel Rus, Rebra – repere monografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002.
2. Cinar, Paisie, „Locul și importanța monahismului în comunitatea eclesială și aportul la misiunea Bisericii în lume”, în Tabor, nr. 12, anul X, decembrie 2016, pp. 44-48.
3. Cîmpan, Stavrofora Teodora, Protos. Dr. Visarion Pașca și Protos. Dr. Anastasie Berbecel, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” Florești, Cluj – între ieri și azi, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016.
4. Cîmpan, Stavrofora Teodora, Protos. Dr. Anastasie Berbecel și Protos. Dr. Visarion Pașca, Istoricul Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” Florești-Tăuți, Jud. Cluj – la 25 de ani de la întemeiere – (1994-2019), Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2019.
5. Cristea, Samuel, „Importanța lecturării Sfintei Scripturi de către monahi”, în Tabor, nr. 2, anul XIV, februarie 2020, pp. 5-17.
6. Cobzaru, Arhim. Dumitru, Bătrânul cărturar și tânărul mitropolit: Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020.
7. Cobzaru, Arhim. Dumitru, Monografia Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2020.
8. Filip, Ana și Iuliu-Marius Morariu, Istoria Mănăstirii ,,Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura Astra, Blaj, 2013.
9. Gaiu, Corneliu și Valentin Mureșan, Lelești: documente bisericești, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012.
10. Grama, Arhid. Claudiu Ioan, „Agenda ierarhului”, în Revista Renașterea, nr. 11, noiembrie 2015, pp. 11-12.
11. Grama, Arhid. Claudiu Ioan, „Agenda ierarhului”, în Revista Renașterea, nr. 8, august 2017, pp. 11-12.
12. Grama, Arhid. Claudiu Ioan, „Agenda ierarhului”, în Revista Renașterea, nr. 1, ianuarie 2020, pp. 11-12.
13. Grama, Arhid. Claudiu Ioan, „Agenda ierarhului”, în Revista Renașterea, nr. 10, octombrie 2020, pp. 11-12.
14. Iloaie, Ștefan și Bogdan Ivanov (eds.), Eparhia Vadului, Feleacului și Clujului la 90 de ani, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2012.
15. Luca, Minodora Susana, Băișoara – Locul sufletului nostru, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015.
16. Malene, Prof. Dr. Gheorghe, „Mănăstirile transilvănene – centre misionare de formare în trecut și astăzi”, în Vasile Stanciu și Daniel Mocanu (eds.). Misiunea Parohiei și a Mănăstirii într-o lume în continuă schimbare. Vol. II. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016, pp. 100-111.
17. Mercaș, Protos. Atanasie Ioan A., Mănăstirea Nicula în „geografia spirituală” a poporului român, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2019.
18. Moraru, Pr. Prof. Dr. Alexandru și Protosinghel Gavril Horț, Mânăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele, Jud. Bistrița-Năsăud (1927-2015), Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016.
19. Mureșan, Valentin, Dor de acasă. Cicei-Mihăiești – Studiu monografic, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2011.
20. Mureșan, Valentin și Corneliu Gaiu (eds.), Între spadă și tron, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012.
21. Pop, Lăcrămioara Florentina, Frata – așezământ românesc milenar, Editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2008.
22. Popescu, Dan, „Martiriul: din împărăția bazileilor în Împărăția monahilor”, în Tabor, nr. 7, anul VIII, iulie 2014.
23. Porumb, Marius, Biserica Episcopală din Vad, Ctitoria lui Ștefan cel Mare, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004.
24. Porumb, Marius, Biserica Arhiepiscopală din Feleac, Ctitoria lui Ștefan cel Mare, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2004.
25. Stanciu, Vasile și Daniel Mocanu, Misiunea Parohiei și a Mănăstirii într-o lume în continuă schimbare. Vol. I și II. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016.
26. Tira, Pr. Iustin, Oameni, fapte și Cuvânt, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2017.
27. Zaharou, Arhim. Zaharia, „Călugărul și duhul veacului”, Merinde pentru monahi. Ediția a II-a. Editura Nicodim Caligraful, Sfânta Mănăstire Putna, 2013, pp. 115-148.
28. Zdrobău, Monahia Andreea (Mădălina) și Laura Drăghiciu (eds.), Monografia Mânăstirii „Mihai – Vodă” Turda, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2018.
29. Zinveliu, Pr. Gavrilă-Tudor și Ierom. Maxim Morariu, Noi aspecte ale martiriului Sfinților năsăudeni, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016.
30. Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, dosarul V-566/1934.
31. Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
32. Arhivele Bistriței – Fascicula 1. Petru Rareș și bistrițenii. Volum coordonat de Mircea Gelu Buta. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016.
33. Calendarul Renașterea. Volum îngrijit de Pr. Iustin Tira. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2018, 2019, 2010.
34. Eparhia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului după 90 de ani. Volum îngrijit de Ștefan Iloaie. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2011.
35. Mănăstirea „Buna Vestire” Cormaia, pliant.
36. Mănăstirea „Sfânta Troiță” Feleacu, pliant.
37. Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie” Nușeni, pliant.
38. Mitropolitul Andrei – Păstorul blând al Transilvaniei euharistice. Vol. 1. Cuvinte omagiale. Vol. 2. Studii in honorem. Vol. 3. Album foto – Centenarul Marii Uniri. Ediție îngrijită de Arhid. Claudiu Grama. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2019.
39. Mitropolitul Andrei – un dar al Transilvaniei. Volum îngrijit de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu. Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2016.
40. Sfânta Mânăstire „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” Piatra Craiului, pliant.

Surse electronice:

41. Gheorghe, Eugen „Sărbătoare la Mănăstirea Dobric. IPS Andrei a pus piatra de temelie a unui cămin de bătrâni”, 21 mai 2013, https://timponline.ro/sarbatoare-la-manastirea-dobric-ips-andrei-a-pus-piatra-de-temelie-a-unui-camin-de-batrani-foto/
42. Echim, Darius, „Piatra de temelie a unui nou așezământ la Dorolea, Bistrița-Năsăud”, în Ziarul Lumina, 26 septembrie, 2020, https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/piatra-de-temelie-a-unui-nou-asezamant-pentru-orfani-la-dorolea-bistrita-nasaud-157381.html
43. Sabău, Cristiana „Biserica ortodoxă se apleacă tot mai mult spre latura socială. Proiectul Mănăstirii Rebra-Parva”, 5 august 2018, https://timponline.ro/biserica-ortodoxa-apleaca-mult-spre-latura-sociala-proiectul-manastirii-rebra-parva/
44. Vatău, Dumitru, „Muzeul covoarelor tradiționale înnobilează saloanele Mănăstririi Piatra Craiului, în Făclia de Cluj, 16 noiembrie 2017, https://ziarulfaclia.ro/a_1/muzeul-covoarelor-traditionale-innobileaza-saloanele-manastirii-piatra-craiului/
45. „Instalarea și cuvântul starețului Mânăstirii «Ștefan Vodă» Vad, Protos. Nicodim Pop”, https://www.youtube.com/watch?v=m5Uklboxza0
46. „Instalarea Starețului Protos. Teofan Timiș, Mânăstirea «Petru Rareș Vodă» Ciceu-Corabia”, https://www.youtube.com/watch?v=KZLps0yvUns
47. https://basilica.ro/
48. https://dumitrucobzaru.blogspot.com/
49. https://memorialulgherla.ro/
50. https://www.manastirea-rasca-transilvana.ro/

* Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului

[1] Pr. Iustin Tira, Oameni, fapte şi Cuvânt, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2017, pp. 133-137.

[2] Mitropolitul Andrei – un dar al Transilvaniei. Volum îngrijit de Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu. Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2016, p. 162.

[3] Arhiva Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, dosarul V-566/1934.

[4] Arhim. Dumitru Cobzaru, Bătrânul cărturar şi tânărul mitropolit: Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2020, pp. 238-239.

[5] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[6] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Redeschiderea Mânăstirii «Sfânta Elisabeta» din Cluj-Napoca şi instalarea stareţei”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2012/04/redeschiderea-manastirii-sfanta.html

[7] Calendarul Renaşterea. Volum îngrijit de Pr. Iustin Tira. Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2019, pp. 684-685.

[8] Mitropolitul Andrei – Păstorul blând al Transilvaniei euharistice. Vol. III. Album foto – Centenarul Marii Uniri. Ediţie îngrijită de Arhid. Claudiu Grama. Editura Renaşterea, 2019, p.135.

[9] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 680.

[10] Marius Porumb, Biserica Episcopală din Vad, Ctitoria lui Ştefan cel Mare, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2004, p. 7.

[11] Ştefan Iloaie şi Bogdan Ivanov (editori), Eparhia Vadului, Feleacului şi Clujului la 90 de ani (1921-2011), Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2012, pp. 42-43.

[12] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 680-681.

[13] Vezi documentarea video a evenimentului în „Instalarea şi cuvântul stareţului Mânăstirii «Ştefan Vodă» Vad, Protos. Nicodim Pop”, 2 iulie 2012, https://www.youtube.com/watch?v=m5Uklboxza0

[14] Vezi Arhid. Claudiu Ioan Grama, „Agenda ierarhului”, în Revista Renaşterea, nr. 8, august 2017, pp. 11-12.

[15] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[16] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 697.

[17] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[18] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Inaugurarea Mânăstirii «Sfântul Ierarh Vasile cel Mare» Someşu Cald”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2013/12/inaugurarea-manastirii-sfantul-ierarh.html

[19] Idem în „Punerea pietrei de temelie pentru viitoarea biserică a mânăstirii «Sfântul Ierarh Vasile cel Mare» din Someşu Cald – Cluj”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/06/punerea-pietrei-de-temelie-bisericii.html

[20] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 703-704.

[21] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[22] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 705.

[23] Vezi Arhivele Bistriţei – Fascicula 1. Petru Rareş şi bistriţenii. Volum coordonat de Mircea Gelu Buta. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2016.

[24] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Amplasamentul viitoarei Mânăstirii «Petru Rareş Vodă» din Ciceu-Corabia”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/11/amplasamentul-viitoarei-manastiri-petru.html

[25] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[26] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 706.

[27] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfeştania bisericii Mânăstirii «Petru Rareş Vodă» din Ciceu-Corabia”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2016/12/sfestania-bisericii-manastirii-petru.html

[28] Idem în „Sfinţire de clopot şi casa monahală la Mânăstirea «Petru Rareş Vodă» Ciceu-Corabia”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2015/12/sfintire-de-clopot-si-casa-monahala-la.html

[29] Vezi documentarea video a evenimentului în „Instalarea Stareţului Protos. Teofan Timiş, Mânăstirea «Petru Rareş Vodă» Ciceu-Corabia”, 21 octombrie 2015, https://www.youtube.com/watch?v=KZLps0yvUns

[30] Vezi Arhid. Claudiu Ioan Grama, „Agenda ierarhului”, în Revista Renaşterea, nr. 11, noiembrie 2015, p. 11.

[31] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Hramul istoric al Mânăstirii «Petru Rareş Vodă» Ciceu-Corabia”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2016/08/hramul-istoric-al-manastirii-petru.html

[32] Vezi Valentin Mureşan, Dor de acasă. Ciceu-Mihăieşti – Studiu monografic, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2011; Corneliu Gaiu şi Valentin Mureşan, Leleşti: documente bisericeşti, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012; Valentin Mureşan şi Corneliu Gaiu (editori), Între spadă şi tron, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012.

[33] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 706-707.

[34] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţii Martiri Brâncoveni, Hramul Mânăstirii Mărişel – Crucea Iancului”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2016/08/sfintii-martiri-brancoveni-hramul.html

[35] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[36] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 704-705.

[37] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[38] Ibidem.

[39] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 708.

[40] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul, Hramul Mânăstirii Pantocrator, Beclean”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2017/07/sfantul-cuvios-paisie-aghioritul-hramul.html

[41] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[42] Vezi pagina web a mânăstirii: https://memorialulgherla.ro/

[43] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 708-709.

[44] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Hramul Mânăstirii «Sfinţii 40 de Mucenici» Memorialul Gherla”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2018/03/hramul-manastirii-sfintii-40-de.html

[45] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[46] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 709.

[47] Lăcrămioara Florentina Pop, Frata – aşezământ românesc milenar, Editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2008, pp. 83-84.

[48] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[49] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 706.

[50] Vezi Ana Filip şi Iuliu-Marius Morariu, Istoria Mănăstirii ,,Izvorul Tămăduirii” Salva, Editura ,,Astra”, Blaj, 2013. De asemenea, Pr. Gavrilă-Tudor Zinveliu, Ierom. Maxim Morariu, Noi aspecte ale martiriului Sfinţilor năsăudeni, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2016.

[51] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 694-696.

[52] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea bisericii Mânăstirii «Izvorul Tămăduirii», Salva”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2013/05/izvorul-tamaduirii-hramul-manastirii.html

[53] Vezi Marius Porumb, Biserica Arhiepiscopală din Feleac, Ctitorie a lui Ştefan cel Mare, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003.

[54] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi! Mânăstirea «Sfânta Troiţă» Feleac. Târnosire şi Sfânta Liturghie”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/06/blog-post.html

[55] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 686-687.

[56] Vezi https://basilica.ro/sfintirea-bisericii-manastirii-feleacu/

[57] Eparhia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului. După 90 de ani, ed. cit., pp. 188-189.

[58] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea bisericii Mânăstirii «Schimbarea la Faţă», Ilva Mare”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/09/sfintirea-bisericii-manastirii.html

[59] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 688-689.

[60] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 696-697.

[61] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea bisericii Mânăstirii Cormaia cu hramul «Sfântul Ioan Botezătorul»”, https://www.dumitrucobzaru.ro/2016/05/29/sfintirea-bisericii-manastirii-cormaia/

[62] Eparhia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului. După 90 de ani. Volum îngrijit de Ştefan Iloaie. Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2011, pp. 88-89.

[63] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Schimbarea la Faţă a Domnului, Hramul şi Sfinţirea Mânăstirii Petreştii de Sus, Cheile Turzii”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2016/08/schimbarea-la-fata-domnului-hramul-si.html

[64] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 698-699.

[65] Vezi Monahia Andreea (Mădălina) Zdrobău şi Laura Drăghiciu (editori), Monografia Mânăstirii „Mihai – Vodă” Turda, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2018.

[66] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea bisericii Mânăstirii «Mihai Vodă» Turda”, http://dumitrucobzaru.blogspot.com/2018/08/sfintirea-bisericii-manastirii-mihai.html

[67] Arhim. Dumitru Cobzaru, Bătrânul cărturar şi tânărul mitropolit: Bartolomeu Valeriu Anania, ed. cit., pp. 247- 252.

[68] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 702-703.

[69] Vezi pagina web a mânăstirii: https://www.manastirea-rasca-transilvana.ro/

[70] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 701-702.

[71] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, Hramul Mânăstirii Râşca Transilvană”, http://dumitrucobzaru.blogspot.com/2018/10/sfanta-cuvioasa-parascheva-de-la-iasi.html

[72] Vezi Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru şi Protosinghel Gavril Horţ, Mânăstirea „Naşterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele, Jud. Bistriţa-Năsăud (1927-2015), Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2016.

[73] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 682-684.

[74] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea Paraclisului «Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin» şi Hramul Mânăstirii «Naşterea Maicii Domnului», Piatra Fântânele”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2013/09/hramul-manastirii-nasterea-maicii.html

[75] Vezi Ştefan Bachiş şi Viorel Rus, Rebra – repere monografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2002.

[76] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sfinţirea Paraclisului «Sfântul Porfirie Kavslokalivitul» Mânăstirea Rebra-Parva”, https://www.dumitrucobzaru.ro/2019/12/05/sfintirea-paraclisului-sfantul-porfirie-kavsokalivitul-manastirea-rebra-parva-bistrita-nasaud/

[77] Vezi Arhim. Dumitru Cobzaru, Monografia Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula, ed. cit. De asemenea, Protos. Atanasie Ioan A. Mercaş, Mănăstirea Nicula în „geografia spirituală” a poporului român, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2019.

[78] Arhim. Dumitru Cobzaru, Monografia Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula, ed. cit., p. 75.

[79] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 692.

[80] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Hramul Mânăstirii Piatra Craiului, Sfânta Liturghie, Hirotonie, Sfinţirea crucilor bisericii noi şi inaugurarea muzeului”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2017/08/hramul-manastirii-piatra-craiului.html

[81] Vezi https://basilica.ro/sfantul-ioan-iacob-sarbatorit-la-manastirea-de-la-piatra-craiului/

[82] Vezi Dumitru Vatău, „Muzeul covoarelor tradiţionale înnobilează saloanele Mănăstririi Piatra Craiului, în Făclia de Cluj, 16 noiembrie 2017, https://ziarulfaclia.ro/a_1/muzeul-covoarelor-traditionale-innobileaza-saloanele-manastirii-piatra-craiului/

[83] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 687-688.

[84] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[85] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Piatra de temelie a Casei de bătrâni”, http://dumitrucobzaru.blogspot.com/2013/05/piatra-de-temelie-casei-de-batrani.html

[86] Vezi Eugen Gheorghe, „Sărbătoare la Mănăstirea Dobric. IPS Andrei a pus piatra de temelie a unui cămin de bătrâni”, 21 mai 2013, https://timponline.ro/sarbatoare-la-manastirea-dobric-ips-andrei-a-pus-piatra-de-temelie-a-unui-camin-de-batrani-foto/

[87] Stavrofora Teodora Cîmpan, Protos. Dr. Anastasie Berbecel şi Protos. Dr. Visarion Paşca, Istoricul Mănăstirii „Acoperământul Maicii Domnului” Floreşti-Tăuţi, Jud. Cluj – la 25 de ani de la întemeiere – (1994-2019), Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2019, p. 171.

[88] Calendarul Renaşterea, ed cit., pp. 699-700.

[89] Vezi Arhid. Claudiu Ioan Grama, „Agenda ierarhului”, în Revista Renaşterea, nr. 1, ianuarie 2020, p. 11.

[90] Vezi Cristiana Sabău, „Biserica ortodoxă se apleacă tot mai mult spre latura socială. Proiectul Mănăstirii Rebra-Parva”, 5 august 2018, https://timponline.ro/biserica-ortodoxa-apleaca-mult-spre-latura-sociala-proiectul-manastirii-rebra-parva/

[91] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 690-691.

[92] Vezi Darius Echim, „Piatra de temelie a unui nou aşezământ la Dorolea, Bistriţa-Năsăud”, în Ziarul Lumina, 26 septembrie, 2020, https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/piatra-de-temelie-a-unui-nou-asezamant-pentru-orfani-la-dorolea-bistrita-nasaud-157381.html

[93] Vezi Arhid. Claudiu Ioan Grama, „Agenda ierarhului”, în Revista Renaşterea, nr. 10, octombrie 2020, p. 11.

[94] Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru şi Protosinghel Gavril Horţ, Mânăstirea „Naşterea Maicii Domnului” Piatra Fântânele, Jud. Bistriţa-Năsăud (1927-2015), ed. cit., pp. 261-284.

[95] Arhiva Sectorului Exarhat al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

[96] Ibidem.

[97] Calendarul Renaşterea, ed. cit., pp. 698-699.

[98] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa monahală, Mânăstirea Floreşti”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2012/06/sinaxa-monahala-manastirea-floresti-06.html

[99] Arhim. Zaharia Zaharou, „Călugărul şi duhul veacului”, Merinde pentru monahi. Ediţia a II-a. Editura Nicodim Caligraful, Sfânta Mănăstire Putna, 2013, pp. 115-148.

[100] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa stareţilor, stareţelor şi duhovnicilor din Eparhia Clujului, Mânăstirea «Mihai Vodă» Turda”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2012/11/sinaxa-staretilor-staretelor-si.html

[101] Idem în „Sinaxa monahală mitropolitană”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2013/06/sinaxa-monahala-mitropolitana.html

[102] Arhim. Dumitru Cobzaru, Monografia Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” Nicula, ed. cit., pp. 146-148.

[103] Conferinţă publicată în Tabor, nr. 7, anul VIII, iulie 2014.

[104] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa monahală, Mânăstirea Piatra Craiului”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/06/sinaxa-monahala-manastirea-piatra.html

[105] Idem în „Sinaxa monahală eparhială, Mânăstirea Rebra-Parva”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2014/12/sinaxa-monahala-arhiepiscopia-vadului.html

[106] Calendarul Renaşterea, ed. cit., p. 686.

[107] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa monahală eparhială, Mânăstirea Nuşeni”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2015/11/sinaxa-monahala-eparhiala-manastirea.html

[108] Conferinţă publicată în Tabor, nr. 12, anul X, decembrie 2016, pp. 44-48.

[109] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa monahală mitropolitană, Mânăstirea Scărişoara, jud. Satu Mare”, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2016/10/sinaxa-monahala-mitropolitana.html

[110] Idem în „Sinaxa monahală eparhială, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca 2017, https://dumitrucobzaru.blogspot.com/2017/12/sinaxa-monahala-eparhiala-facultatea-de.html

[111] Idem în „Sinaxa monahală 2018, Mânăstirea Nicula”, https://www.dumitrucobzaru.ro/2018/12/18/sinaxa-monahala-2018-manastirea-nicula/

[112] Conferinţă publicată în Tabor, nr. 2, anul XIV, februarie 2020, pp. 5-17.

[113] Vezi documentarea prin imagini a evenimentului în „Sinaxa monahală, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Mânăstirea Mihai Vodă Turda”, https://www.dumitrucobzaru.ro/2019/11/14/sinaxa-monahala-mitropolia-clujului-maramuresului-si-salajului-manastirea-mihai-voda-turda-cluj/

[114] Calendarul Renaşterea, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2019, pp. 689-690. Vezi, de asemenea, Minodora Susana Luca, Băişoara – Locul sufletului nostru, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2015.

[115] Prof. dr. Gheorghe Malene, „Mănăstirile transilvănene – centre misionare de formare în trecut şi astăzi”, în Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu, Arhid. Drd. Daniel Mocanu (editori). Misiunea Parohiei şi a Mănăstirii într-o lume în continuă schimbare. Vol. II. Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2016, pp. 100-111.