Maternitatea Maicii Domnului

de | aug. 13, 2020 | Spiritualitate

Maternitatea Maicii Domnului implică în primul și în primul rând acel „fie!”, rostit în chip hotărât în fața arhanghelului.Din acel moment, ea devine cea care-L poartă în pântece pe Hristos. Îi va fi mamă, comportându-se întru totul la modul superlativ din această postură. Există însă și o altă dimensiune a acestei calități mariane, anume maternitatea universală. La poalele Crucii, cu inima frântă de durere, ea acceptă să devină mama întregii lumi. Să-mbrățișeze, în inima-i străpunsă de sabie, umanitatea pentru care Fiul se jertfise.

Acest lucru explică de ce, în întreaga istorie a Bisericii, nimeni nu s-a bucurat de o popularitate și de o evlavie din partea credincioșilor, ca Maica. Reprezentările iconografice vin să ilustreze cum tandrețea ei maternă este capabilă să-nvăluie întreaga lume, ascultând necazurile și tămăduind dureri.Oamenii au îndrăzneală să i se destăinuie și se lasă călăuziți de dragostea și bunătatea ei. Icoane precum cea de la Nicula, ce găzduiește cu certitudine cel mai mare pelerinaj din spațiul românesc, cu prilejul Praznicului Adormirii, vin să ilustreze deopotrivă grija și dragostea nestrămutată a Măicuței pentru popor și iubirea acestuia pentru dânsa.

Maternitatea universală este însă, sub multe aspecte, similară cu cea personală în cazul ei. Are chiar și consecințe asemănătoare. Bunăoară, durerile suportate din pricina Fiului, fac ca  prin însuși sufletul ei să treacă sabie. De-a lungul veacurilor, însă, multe alte săbii au produs dureroare răni sufletului ei dedicat de mamă. Niciuna nu i s-a datorat lui Hristos, ci fiilor pe care i-a luat sub platoșa-i protectoare ca urmare a cererii Lui. De câte ori n-a plâns ea, în ceruri sau din icoane, în decursul mileniilor? Uneori a făcut-o ca să-i prevină pe oameni că vin timpuri grele. Alteori, a plâns împreună cu suferinzii. Din păcate, de cele mai multe ori a plâns din pricina păcătoșilor. Dacă întâia sabie ce i-a străpuns sufletul a fost rodul muncii celor care-I urau Fiul, multe dintre cele următoare s-a datorat tocmai fiilor neascultători. Și astăzi, multe tăișuri i-l străbat, parcă cu tot mai multă cruzime. Prin fiecare faptă rea, prin orice imoralitate și prin tot ceea ce oamenii fac contrar Evangheliei, aruncă cu pietre în obrazul Maicii Domnului. Îi produc suferință și lezează sentimentul nobil al dragostei pe care ea îl nutrește, în chip gratuit și dezinteresat, pentru fiecare dintre ei.

Dar, ca orice părinte, mama e tot mamă. Suferă-n singurătate, dar nu-i abandonează. Așa face orice părinte bun. Oricât de prăpădit i-ar fi copilul, e tot al lui. Ba parcă uneori, se simte responsabil pentru faptele lui reprobabile. Și așteaptă, făcând din noapte zi și smulgându-și părul alb ce-i mai străjuiește podoaba capilară, întoarcerea lui. Ca tatăl din parabola Fiului risipitor. Așa face și Maica, pentru fiecare dintre noi. Multe fire albe i-am scos, de bună seamă. Multă durere și multă așteptare i-am pricinuit. Multe lacrimi au putut vărsa ochii ei vreme de mai bine de două milenii. Și totuși, ne așteaptă cu răbdare și uită de toate când facem primii pași de-ntoarcere. Ca o mamă ce-și vede fiii adunați din depărtări la ceas de praznic, nu mai știe ce să ne pună pe masa sufletului, spre a ne vedea bucuroși.

Iubiții mei, conștientizând calitatea noastră de fii ai Fecioarei Maria, poate că nu ar fi rău să folosim răgazul acestor zile, gândindu-ne la suferințele pe care i le-am pricinuit. N-ar fi rău să ne cerem iertare și să punem început bun. Să-ncepem din nou să-i călcăm Maicii pragul, să-i sărutăm mâna și să ne dorim să venim din nou acasă, împreună cu Fiul ei, în singurul loc în care putem fi pe deplin fericiți.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laudae). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 26 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, membru al Institutului de Istorie Eclesiastică „Nicolae Bocșan” (Cluj-Napoca) și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița).

Ultimele articole

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Aspecte contextuale Episodul la care suntem chemați să medităm astăzi, e parte a unei construcții narative formată dintr-o succesiune de episoade foarte interesante. După ce Hristos se schimbă la față și un număr limitat de ucenici sunt invitați să se convingă într-o...

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Vindecarea – între nevoie și vanitate

Aspecte contextuale Episodul la care suntem chemați să medităm astăzi, e parte a unei construcții narative formată dintr-o succesiune de episoade foarte interesante. După ce Hristos se schimbă la față și un număr limitat de ucenici sunt invitați să se convingă într-o...

AUDIO  Biserica de lemn din Gârbău Dejului

AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului

În ediția din această săptămână a rubricii „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invităm printre dealurile domoale din jurul Dejului, pentru a descoperi o biserică veche, aparent modestă, dar fermecătoare. Este vorba de biserica de lemn din Gârbău...

Mai multe din Spiritualitate
Prin Cruce vine bucurie la toată lumea

Prin Cruce vine bucurie la toată lumea

Sfânta Biserică a rânduit, ca acum la mijlocul postului, să fie preacinstită Sfânta Cruce. Nu ne vom putea opri la toate înţelesurile Sfi ntei Cruci, dar ne vom opri la două dintre ele, înţelesul dogmatic al Sfintei Cruci: Crucea este expresia iubirii absolute a lui...

Maica Maria Skobțova și mănăstirea ei din lume

Maica Maria Skobțova și mănăstirea ei din lume

Aceasta a fost credința sa și cu această credință și-a și sfârșit viața pământească. În iunie 1940, Parisul va fi ocupat de trupele germane. Sosirea naziştilor a constituit şi începutul arestărilor emigranţilor, mai ales a evreilor străini. Botezul creștin se...

Părintele Nicolae Steinhardt și noblețea crucii

Părintele Nicolae Steinhardt și noblețea crucii

În viziunea Părintelui Nicolae Steinhardt, crucea și taina care se trăiește și se descoperă în ea reprezintă semnul distinctiv al creștinismului, „puterea” care îl face să existe față în față cu „nebunia” pe care o presupune pentru cei din afară, necredincioși sau...