Mihai Viteazul, martir şi erou al naţiunii române, comemorat la Cluj-Napoca

de | mai 27, 2021 | Actualitatea religioasă

La 421 de ani după ce a realizat prima unire a poporului român, Mihai Viteazul a fost omagiat la Cluj-Napoca, joi, 27 mai 2021, pentru prima dată, în mod oficial, ca martir și erou al națiunii române. Conform Legii nr. 137/2020, Mihai Viteazul, Domn al Țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, a fost declarat „martir și erou al națiunii române”.

Cu acest prilej, de la ora 12:30, la statuia ecvestră a Domnitorului Mihai Viteazul din piața care-i poartă numele, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat o slujbă de Te Deum, în prezența oficialităților locale, a reprezentanților mai multor instituții publice, istorici și oameni de cultură, printre care s-a aflat și Preasfințitul Părinte Claudiu Lucian Pop, Episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.

La finalul slujbei religioase, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un scurt cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a evocat personalitatea Marelui Voievod Mihai Viteazul, spunându-le celor prezenți că „a fost un bun creștin, care a apărat credința, cultura românească și cea europeană”.

 

De asemenea, în cadrul manifestării, au rostit alocuțiuni: prefectul județului Cluj, Tasnádi István Szilárd, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, care a vorbit despre semnificaţia istorică a zilei, precum și poetul Laurian Stănchescu, inițiatorul proiectului de lege prin care Mihai Viteazul a fost declarat „martir şi erou al naţiunii române”.

În fața monumentului Voievodului Mihai Viteazul, la finalul evenimentului comemorativ, au fost depuse coroane și jerbe de flori.

Importanța zilei

Actul de unire din 27 mai 1600 este cel mai important eveniment din istoria domnitorului muntean. La această dată, Mihai Viteazul, în urma campaniilor desfăşurate în Transilvania şi Moldova, devine oficial conducător al celor trei ţări româneşti.

În data de 21 iulie 2020, Președintele României a semnat decretul pentru promulgarea legii prin care Mihai Viteazul, Domn al Țării Românești și al Moldovei și Principe al Transilvaniei, este declarat „martir și erou al națiunii române”.

Potrivit Legii nr. 137/2020, ceremonia anuală de comemorare are loc în data de 27 mai – ziua în care a fost înfăptuită prima unire politică a celor trei ţări româneşti.

Mihai Viteazul a fost asasinat de cei lângă care luptase în Liga Creştină, în data de 19 august 1601, la Câmpia Turzii. Capul său a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte.

Mănăstire închinată lui Mihai Vitezul, construită pe locul unde a fost asasinat

Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Mihai Viteazul, martir şi erou al naţiunii române, comemorat la Cluj-Napoca

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918. În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnic ieromonahul Efrem Crișan.

Foto credit: Captură TVR Cluj

 

Ultimele articole

Te Deum în biserici de Ziua Naţională a României

Te Deum în biserici de Ziua Naţională a României

Biroul de presă al Patriarhiei Române transmite un detalii privind celebrarea Zilei Naționale în bisericile ortodoxe. Comunicatul de presă: Te Deum în bisericile ortodoxe de Ziua Naţională a României De Ziua Naţională a României, miercuri, 1 decembrie 2021, după...