MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Mircea Eliade vede lumina zilei la data de 13 martie 1907 la București într-o familie cu trei copii. Istoria numelui acestei mari personalități este una foarte interesantă: într-o zi, tatăl său, Gheorghe Ieremia, pentru a cinsti memoria renumitului scriitor Ion Heliade-Rădulescu decide să își schimbe numele de familie din Ieremia în Eliade.

Încă de mic copil, această figură cosmopolită a culturii românești va fi atrasă de tot cea ce însemna literatura. Deși nu era deloc un elev silitor și conștiincios, având chiar mai multe corigențe la limba română, Eliade îi surprindea pe profesori în timpul corigențelor, când reușea să scrie zeci de pagini. Acesta mai adora să citească. La un moment dat, dascălul său, observându-l vreme îndelungată, le va comunica părinților să nu-l lase prea mult să citească pentru că avea vederea slabă.Acest lucru îl vor recomanda mai târziu și mai mulți medici. Eliade nu putea însă să reziste tentației: „Dar cum aş fi putut să-mi menajez ochii într-un timp când aproape în fiecare saptămână descopeream un nou autor, alte lumi, alte destine? Încercam, totuşi să mă apăr, citind fără ochelari, cu bărbia lipită de carte, sau închizând când un ochi, când celălalt, sau apăsându-mi ochelarii pe nas, sau schimbând becurile, când albastre, când albe, când slabe, când puternice. Apoi, când ochii îmi lăcrimau şi mi se împăienjeneau de-a binelea, treceam în odăiţa de alături şi mă spălam cu apă rece. Rămâneam apoi câteva minute întins pe pat, cu ochii închişi, încercând să nu mă mai gândesc la nimic“.

Mircea Eliade se va remarca încă din tinerețe în viața culturală, putând fi încadrat într-un grup de tineri extrem de capabili, grup din care mai făceau parte și Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Țuțea sau Vasile Voiculescu.

Figură strălucită a literaturii românești, Eliade își bazează mare parte din firul epic al fiecărei creații literare pe experiențele sale personale. Astfel, „Romanului adolescentului miop” redă experiența sa din primii ani de școală, urmând ca romanul „Gaudeamus”să vină ca o continuare a acestei experiențe autobiografice și să cuprindă date despre prima întâlnire cu profesorul de logică Nae Ionescu care avea să-i marcheze întreaga viață.

Fascinat de cultura italiană și cea indiană, Mircea Eliade va primi o bursă personală și va începe să studieze în Calcutta. Aici, aflat în casa profesorului său, se va îndrăgosti de fiica lui cea mare, Maitreyi, această iubire imposibilă fiind subiectul unui alt roman de succes.

Începând cu anul 1957, Mircea Eliade se stabilește în Chicago, ca profesor de istorie comparată a religiilor. Acesta se va focusa asupra conceptelor de spațiu și timp sacru unde spațiul sacru reprezintă centrul universului, iar timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii. Pentru întreaga sa implicare și pentru fiecare lucrare care va contribui la creșterea reputației sale, Mircea Eliade va fi distins cu mai multe premii sau titulaturi de membru în insituții de renume.

Eliade va încerca până în ultimele momente să lase culturii naționale și internaționale o moștenire culturală bogată, iar astfel reușește să editeze cele 8 volume de enciclopedii ale religiilor.

După o viață tumultuoasă și plină de căutări, acest istoric și filosof al religiilor va ajunge la următoarea concluzie legată de ortodoxie: „Ortodoxia ne silește să renunțăm la o parte din viață? Ortodoxia nu ne silește nimic. (…) Așadar, orice drum ar apuca, o conștiință contemporană ajunge la creștinismul ortodox. Poate lucrul acesta se va împlini târziu, spre sfârșit de viață tristă. Dar se va împlini. Și el va fi luminarea de pe urmă. Care, la unii, se va rosti: Cred într-unul Dumnezeu. Iar la alții va transfigura viața, făcând-o rodnică, adâncind-o, lărgind-o si exaltând-o până la proporții de vis.”

Mircea Eliade va trece la cele veșnice la data de 22 aprilie 1986 la un spital din Chicago, conform unor surse, purtând din nou, în mâini, o carte.

 

Resurse:

Radio Renasterea
Radio Renasterea
MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 - 22 aprilie 1986)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat – primul domn al „epocii fanariote”

Nicolae Mavrocordat a fost primul domn al „epocii fanariote”. A încercat să fie un domn drept. Chiar dacă a făcut greșeli a învățat din ele și nu le-a mai repetat. S-a străduit să facă să fie bine pentru popor. A încercat să modernizeze relațiile dintre domnitor și...

Octavian Andronic – jurnalist și caricaturist român

Octavian Andronic – jurnalist și caricaturist român

Jurnalist și caricaturist român și cel ce a fondat ziarul Libertatea. A fost redactor-șef și director al acestui ziar până în 1997. Astăzi vom vorbi despre Octavian Andronic. S-a născut la 2 mai 1946, la Sânnicolau-Mare, judeţul Timiş. El a absolvit Liceul ''Dinicu...

Theodore Schultz – laureatul Premiului Nobel care a primit o șansă

Theodore Schultz – laureatul Premiului Nobel care a primit o șansă

Theodore Schultz este un laureat al Premiului Nobel căruia i s-a dat o șansă. Înainte să devină economist a crescut în ferma familiei și a trăit adversitățile economice de după Primul Război Mondial. Pentru că era ocupat cu munca la fermă, a reușit cu greu să facă...

James Monroe – al cincilea președinte al Statelor Unite

James Monroe – al cincilea președinte al Statelor Unite

S-a luptat sub George Washington și a studiat dreptul cu Thomas Jefferson. A fost ales al cincilea președinte al Statelor Unite în 1817. Este amintit pentru Doctrina Monroe, precum și pentru extinderea teritoriului Statelor Unite prin achiziția Floridei din Spania și...

Samuel Morse – pictorul care a reinventat telegraful

Samuel Morse – pictorul care a reinventat telegraful

În zilele lui Samuel Morse, trimiterea unui mesaj se făcea prin scrisori. Sistemul era lent. O scrisoare avea nevoie de câteva săptămâni dacă era trimisă între două orașe și mai multe luni dacă era vorba să fie trimisă peste granița unei țări. Iar dacă între cele două...

Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi Montalcini – un secol de provocări și succese

Rita Levi-Montalcini este laureata Premiului Nobel cu una din cele mai tumultoase vieți. S-a hotărât să devină medic, dar societatea vremii spunea că o femeie trebuie să fie gospodină. A fost scoasă din Universitate din cauza antisemitismului. A supraviețuit...