Personalitatea zilei de 20 februarie este binecunoscutul Moș Ion Roată, țăranul despre care știm că a avut un rol important în realizarea Unirea Principatelor Române.
Datorită contribuțiilor și implicării sale în marele eveniment din anul 1859, numele de „Moș Ion Roată” este adesea asociat cu Alexandru Ioan Cuza sau Ion Creangă, mai precis cu faimosul personaj din povestea cu același nume. Un detaliu important ce trebuie menționat este acela că, în realitate, acesta nu era un „moș” cum îl prezintă Creangă în opera sa.
Ion Roată s-a născut în anul 1806 într-o familie de țărani muncitori, fără pământ, care pe atunci era obligată să presteze muncă în folosul stăpânului moșiei.
Venit pe pe lume în comuna Câmpuri, Ion Roată va avea un parcurs al vieții atipic dacă ar fi să îl comparăm cu alte personalități importante ale secolului al XIX-lea. Ion Roată nu știa să scrie sau să citească, dar aceste lucruri nu s-au dovedit a fi o piedică în calea sa.
Vestitul țăran român era un om de încredere, cinstit, inteligent și descurcăreț în orice situație. Astfel se poate contura încet portretul unui ales vrednic de-ași reprezenta atât semenii, cât și valorile și interesele lor.
Felul de a fi, comportamentul și implicarea vestitului Ion Roată în tot ceea ce a însemnat prima jumătate a secolului al XIX- lea l-au marcat profund pe scriitorul Ion Creangă care va și realiza ulterior vestita lucrare „Moș Ion Roată” . În această creație în proză, Creangă surprinde prin intermediul unei descrieri fascinante caracterul acestui țăran român: „moş Ion Roată (era), om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni.Numai atâta, că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temeiu pe vorbele boiereşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fie cine-a fi (…). Şi moş Ion Roată, fiind ţăran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufletul său”.
Ion Roată a fost ales în unanimitate drept deputat al judeţului Putna în Divanul ad-hoc al Moldovei și s-a bucurat de-a lungul timpului de diverse întâlniri cu oameni mari ai acelor vremuri, printre care și ambasadorul reginei Victoria a Marii Britanii. Roată avea trei scopuri principale pe care își dorea cu tot sufletul să le îndeplinească: înfăptuirea Unirii, înlăturarea „boierierescului” şi împroprietărirea țăranilor clăcași. Pentru a-și putea vedea visul împlinit, acesta va fi de-a lungul timpului foarte conștiincios și va fi o prezență activă la toate cele 31 de întâlniri ale Divanului Ad-Hoc.
Luptând adesea pentru drepturile țăranilor, Ion Roată a ajuns să intre în dizgrația autorităților, afirmându-se că dă dovadă de o atitudine care incită la ură față de clasa boierească. Această acuzație a stat la baza arestării lui Ion Roată, urmând apoi câțiva ani de grele suferințe întrucât va fi hulit și persecutat de către autorități și chiar de către boieri.
Ion Roată va fi decorat drept răsplată pentru contribuția pe care a avut-o la realizarea Unirii de la 1859 cu Ordinul „Steaua României”, la intervenția lui Mihail Kogălniceanu.
Deși a avut un rol destul de important în istoria noastră ca popor, Ion Roată moare sărac la vârsta de 76 de ani, fiind înmormântat în cătunul din Gura Văii.
Resurse:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Roat%C4%83
https://adevarul.ro/locale/alexandria/cine-fost-fapt-mos-ion-roata-taranul-contribuit-infaptuirea-unirii-principatelor-romane-1_56e2c1885ab6550cb8bd071a/index.html
