Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX

Nichita Stănescu (numele la naștere Nichita Hristea Stănescu) este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă” .

S-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, județul Prahova, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugarşi comerciant.

24 ani mai târziu, acesta debutează în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară”, unde îi sunt publicate trei poezii și tot aici a fost pus pe post de corector şi apoi redactor la secţia de poezie.

Datorită volumului „O viziune a sentimentelor” Nichita Stănescu a primit premiul Uniunii Scriitorilor. Inspirația pentru acest volum a rezultat din iubirea pe care o împărtășea cu poeta şi eseista Doina Ciurea.

Anul 1969 a fost unul important în viața poetului, deoarece în decursul acestuia a primit din nou Premiul Uniunii Scriitorilor după publicarea volumelor de poezii „Necuvintele” . Tot în acelaşi an a fost numit redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.

Câțiva ani mai târziu, după publicarea antologiei „Starea poeziei”, el a primit un nou premiu al Uniunii Scriitorilor, şi astfel a devenit publicist comentator la revista „România literară” iar după scoaterea volumului de poezii „Epica Magna”, Nichita Stănescu a primit premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române.

Autorul a fost inclus pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură alături de alte nume mari ale vremii.

La împlinirea a 50 de ani de viaţă, poetului i s-a organizat o sărbătorire naţională, şi în acelaşi an i-a apărut volumul „Strigarea numelui”, la Editura Facla.

Nichita Stănescu s-a stins din viață în noaptea de 12 spre 13 decembrie anul 1983.

El a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.Cititorii l-au văzut ca unul dintre cei mai mari poeți ai secolului XX, cu o unicitate incontestabilă, profunzime și intensitate remarcabilă.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX
Loading
/
Documentar | Mănăstirea și Cimitirul Eroilor de la Muntele Rece

Documentar | Mănăstirea și Cimitirul Eroilor de la Muntele Rece

Mănăstirea de la Muntele Rece, cu hramul „Înălțarea Domnului”, județul Cluj, a fost înființată în anul 1995, fiind ridicată pe locul numit „La eroi”, la altitudinea de 940 metri, unde se găsește un cimitir al eroilor din Al Doilea Război Mondial. În urma luptelor...

Monumentul ostașului român din Carei

Monumentul ostașului român din Carei

Istoria milenară a poporului român este marcată de nenumărate episoade ale luptei pentru refacerea integrității de neam și țară. Găsim la Carei monumentul închinat ostașilor români care au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea ,,ultimei brazde de pământ” al...

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

AUDIO Biserica de lemn din Dângăul Mic

Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Dângăul Mic, comuna Căpușu Mare, încadrată ca monument istoric, datează din a doua jumătate a  secolului al XVIII-lea (1764) și este ascunsă privirilor printre brazii din cimitirul satului. Beneficiind de prezența câtorva...

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

„BLAGA” – Un nume pentru România (I)

DATE VECHI ȘI NOI PRIVITOARE LA GENERAȚIILE UNEI FAMILII ROMÂNEȘTI DIN LANCRĂM De-a lungul istoriei, de pe meleagurile albastrului Lancrăm, au pornit în lume personalități de marcă, nume ale vieții culturale și științifice românești, precum Ioan Pavel, Dorin Pavel,...

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...