Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX

Nichita Stănescu (numele la naștere Nichita Hristea Stănescu) este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă” .

S-a născut la 31 martie 1933, la Ploieşti, județul Prahova, mama sa fiind Tatiana Cereaciuchin, membră a unei familii de nobili de origine rusă refugiată în România, iar tatăl, Nicolae Hristea Stănescu, fost ţăran devenit meşteşugarşi comerciant.

24 ani mai târziu, acesta debutează în revistele „Tribuna” din Cluj şi în „Gazeta literară”, unde îi sunt publicate trei poezii și tot aici a fost pus pe post de corector şi apoi redactor la secţia de poezie.

Datorită volumului „O viziune a sentimentelor” Nichita Stănescu a primit premiul Uniunii Scriitorilor. Inspirația pentru acest volum a rezultat din iubirea pe care o împărtășea cu poeta şi eseista Doina Ciurea.

Anul 1969 a fost unul important în viața poetului, deoarece în decursul acestuia a primit din nou Premiul Uniunii Scriitorilor după publicarea volumelor de poezii „Necuvintele” . Tot în acelaşi an a fost numit redactor-şef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.

Câțiva ani mai târziu, după publicarea antologiei „Starea poeziei”, el a primit un nou premiu al Uniunii Scriitorilor, şi astfel a devenit publicist comentator la revista „România literară” iar după scoaterea volumului de poezii „Epica Magna”, Nichita Stănescu a primit premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române.

Autorul a fost inclus pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură alături de alte nume mari ale vremii.

La împlinirea a 50 de ani de viaţă, poetului i s-a organizat o sărbătorire naţională, şi în acelaşi an i-a apărut volumul „Strigarea numelui”, la Editura Facla.

Nichita Stănescu s-a stins din viață în noaptea de 12 spre 13 decembrie anul 1983.

El a fost considerat de către unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.Cititorii l-au văzut ca unul dintre cei mai mari poeți ai secolului XX, cu o unicitate incontestabilă, profunzime și intensitate remarcabilă.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX
Loading
/
ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

Anghel Saligny vine pe lume într-o familie înstărită la data de 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești din actualul județ Galați. Atât Anghel, cât și fratele său mai mic, Alfons Oscar, sunt personalități de renume ale tehnicii și științei românești, cel din urmă...

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat vine pe lume la data de 31 martie 1891 la București, în casa părintească de pe Calea Dorobanților. Ion Pillat făcea parte dintr-o familie înstărită, cu strămoși-figuri de reper în istoria poporului român. Tatăl său, de la care a preluat și prenumele Ion,...

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

Biserica de lemn a mănăstirii Ciucea

În această săptămână, proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invită pe domeniul poetului Octavian Goga de la Ciucea, pentru a descoperi frumoasa poveste a bisericii de lemn din Gălpâia, găzduită de complexul muzeal de aici. Istoricul bisericii...

AUDIO  Biserica de lemn din Gârbău Dejului

AUDIO Biserica de lemn din Gârbău Dejului

În ediția din această săptămână a rubricii „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” vă invităm printre dealurile domoale din jurul Dejului, pentru a descoperi o biserică veche, aparent modestă, dar fermecătoare. Este vorba de biserica de lemn din Gârbău...