Altă noutate, și cea mai mare, pe care o revelează Mântuitorul despre Dumnezeu, este învățătura, specific creștină, despre Preasfânta Treime, despre Unul Dumnezeu în trei Persoane sau Ipostasuri: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (Matei 28, 19; Ioan 17, 6, 25-26). Acesta e Dumnezeul creștinilor: Dumnezeul trinitar: Tatăl – Creatorul, Fiul – Mântuitorul și Duhul Sfânt – Sfințitorul lumii.

Unitatea ființei divine este cuprinsă în Treimea ipostaselor; unitatea în trinitate și trinitatea în unitate. Unitatea ființei ne revelează perfecțiunea divină (perfecțiunea e una), iar trinitatea persoanelor ne arată realitatea și posibilitatea raporturilor sale cu lumea și a oamenilor cu El, prin religie. Bucuria, iubirea și fericirea sunt legate de „comuniunea subiectelor” (Dumitru Stăniloae), în cazul lui Dumnezeu – de treimea persoanelor. Numai în comuniune se simte bucuria existenței; numai în comuniune este dată putința iubirii și a fericirii perfecte; numai în comuniune putem avea religie.

Caracteristica bucuriei, a fericirii și, mai ales, a iubirii este împărtășirea. Aceasta se dorește și se cere împărtășită, altfel nu-i întreagă, nu se simte în plinătatea ei. Dumnezeu – Iubirea – se împărtășește oamenilor prin întruparea Fiului, care ne-a vestit Evanghelia mântuirii, și prin pogorârea Duhului Sfânt, care ne împărtășește harul sfințirii, și astfel ne asigură maximum de bucurie, fericirea și nemurirea în comuniune de iubire cu El.

Preluare: doxologia.ro