Sub patronajul Colegiului Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca profesoara Ionița Timiș, împreună cu câteva eleve și profesori ai școlii a demarat un proiect pilot, de promovare a identității românești în diaspora, proiect intitulat „Cultură și civilizație românească în Protopopiatul Verona și Veneția, respectiv în parohia Bassano del Grappa”. Un grup de 22 de eleve pedagogiste, în calitate de viitoare învățătoare, precum și patru teologi, doi elevi seminariști și doi studenți, au ținut în această vară cursuri de Limba și Literatura Română, Istoria României și Geografia României. De asemenea, au promovat valorile identității românești regăsite în tradițiile noastre strămoșești. A participat la școala de vară din Italia și renumitul meșter popular, Pălăguța Hodor, în vârstă de 72 de ani din Slătioara, com Bârsana, care le-a explicat copiilor meșteșugurile tradiționale românești. Activitățile artistice și tradiționale s-au realizat sub forma atelierelor practice, unde elevii s-au deprins cu confecționarea de metaniere, brățări, cruciulițe, cusut semne de carte cu motive tradiționale, țesut, tors si pictarea icoanelor pe sticla. Pe lângă ateliere, copiii au fost inițiați în arta dansului popular, a cântecelor populare și a cântecelor patriotice.
Beneficiarii acestui proiect au fost 55 de copii români din diaspora italiană de la Bassano respectiv 80, la Veneția, copii cuprinși între vârstele de 6-13 ani. Proiectul s-a desfășurat din data de 10 iunie până pe 1 iulie.
La Veneția cele două grupe de eleve au lucrat sub coordonarea pr. Ioan Emilian Raza și a cadrelor didactice Lioara Petruț și Iulia Chende, iar la Bassano proiectul a fost coordonat de profesoara Ionița Timiș. Invitatul de onoare al acestei școli de vară a fost directorul Colegiului Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca, prof. dr. Mircea Bertea, care a venit în Italia pentru a cunoaște comunitățile eclesiale de la Prtotopopiatele de la Verona și Venețai, respectiv, parohia Bassano unde s-a desfășurat acest voluntariat. Impresionat de această mișcare culturală și misionară pentru păstrarea identității românești în rândul copiilor din diaspora română din Italia, dar și de generozitatea și ospitalitatea extraordinară a românilor din aceste cetăți, a stabilit semnarea unui protocol pentru implicarea elevelor pedagogiste în activitățile cuturale și tradiționale românești din acestor protopopiate. Semnarea protocolului se va face cu Episcopia ortodoxă de la Roma, care și-a exprimat dorința de a replica acest proiect la nivelui întregii Italii, sub purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Siluan.
„Prezența elevelor în parohiile românești din Italia, ori de câte ori va fi nevoie, se va face sub forma unei practici comasate, practică pe care ar putea să o facă în orașele și satele de unde provin aceste eleve. Dar cel mai mare câștig este realizarea acesti practici în diasporă, pentru că beneficiul este dublu: în primul rând, experința inedită a elevelor în cadrul acestui proiect pilot, care poate lua amploare în toată Italia, în rândul parohiilor românești, iar în al doilea rând, într-un mod mult mai extins, beneficiul asupra copiilor, cărora li se descoperă limba, istoria si tradițiile neamului, asupra părinților, care nu au timpul și cunoștințele necesare pentru a le transmite copiilor lor, așa cum pot să o facă elevele pedagogiste în calitate de viitoare învățătoare, dar și asupra comunități eclesiale care se întregește și se întărește prin păstrarea valorilor identițății românești”, a declarat profesoara Ionița Timiș.
Un alt obiectiv de cultură românească a fost vizitarea Institutul Român de Cultură și Cercetare Unmanistică de la Veneția. Aici li s-a prezentat elevelor clujence istoricul acestei case românești, cumpărată de Nicolae Iorga, unde era găzduită expoziția bienală de artă, precum și impresionanta biblioteca românească. Sub patronajul acestui Institut de cultură de la Veneția au fost organizate foarte multe din manifestările culturale pe care le-au inteprins pentru Italia, dea lungul acestui an, profesoarele din Cluj alături de elevele pedagogiste.
Școala de vară, cuprinzând și Sărbătoarea Sânzienelor, a dat ocazia animatorilor să pregătească, împreună cu copilașii din parohie, un spectacol tradițional cu ocazia acestei sărbători. Profesoara Ionița Timiș, fiind originară din Maramureș, a adus de acasă, de la Borșa, trei făclii tradiționale cu așchii îmbibate în rășină care au fost aprinse și rotite de către feciorii, în strigăturile tradiționale „Făclia măi coconi”. Mireasma mirosului de tămâie, i-a făcut de românii prezenți la manifestarea artistică, să se simtă ca acasă, în România, în vremea copilăriei lor. Elevele pedagogiste și tinerii teologi au pregătit și o suită de dansuri tradiționale în care i-a implicat și pe copilașii români din parohie, dar și o pleiadă de cântece tradiționale care a cuprins ritualul cununilor de sânziene aruncate pe acoperișul din apropierea bisericii.
Sărbătoarea a fost întregită și de Expoziția de fotografie adusă de la Cluj, intitulată „Frumusețea satului românesc văzută prin ochii copiilor”, prin intermediul căreia, credincioșii au fost purtați imaginar în satele și casele pe care le-au părăsit pentru un trai mai bun. Această expoziție a cuprins fotografii cu biserici de lemn, case vechi, costume populare și peisaje din lumea satului românesc.
„Un fenomen inedit s-a petrecut în cadrul acestui proiect, și anume, două eleve pedagogiste de confesiune penticostală și baptistă și-au expimat dorința să cunoască Biserica ortodoxă și să facă misiune culturală în rândul copiilor români din diaspora. Au pictat, chiar icoane cu copilașii și au participat la fiecare Liurghie. Au ramas impresionate de ceea ce însemnă Biserica Ortodoxă în adevarata ei splendoare. S-au arătat interesate să se mai implice în astfel de proiecte ale Bisericii noastre”, a declarat profesoara Ionița Timiș.
„Generozitatea și ospitalitatea credincioșilor din Veneția, Verona și Bassano, le-a făcut pe elevele pedagogiste și pe teologi să-și exprime regretul că se despart de aceste comunități, unde au simțit că sunt „acasă”, unde românii de acolo trăiesc mult mai profund credința și mai puternic românismul, pentru că ei conștientizează aceste valori. Despărțirea cea mai grea a fost de copiii pe care i-au format și care s-au lipit de sufletele lor. În același timp și-au mărturisit dorința de a se reîntoarce în sânul acestor familii de români care i-a găzduit în cadrul acestui proiect”, a mai spus profesoara Ionița Timiș.
