Scriitoarea suedeză SELMA LAGERLÖF (20 noiembrie 1858 – 16 martie 1940) – prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură

de | mart. 16, 2021 | Personalitatea zilei

Selma Lagerlör s-a născut la data de 20 noiembrie 1858 în provincia Värmland, în sânul unei familii de la care autoarea a deprins cele mai frumoase și nobile virtuți. Conform mai multor descrieri, știm că tatăl acesteia, locotenent de meserie, era vesel, activ, avea o creativitate și o imaginație extrem de bogată, fapt pentru care adesea se implica în activități ce presupuneau contact cu copiii. Despre mama sa știm că era o femeie foarte muncitoare și înțeleaptă, dând dovadă mereu de empatie și înțelegere când venea vorba de problemele sufletești ale celorlalți. Un alt personaj extrem de important din viața autoarei, care pare să influențeze direct opera acesteia, este bunica din partea tatălui care era asemenea unui tezaur viu, cunoscând și relatând nenumărate legende și cântece populare.

Copilăria petrecută la casa părintească a fost pentru Selma o perioadă influentă și critică a vieții ei întrucât de acești ani se leagă șiîntreaga operă. Vestita casă cu etaj, acoperișul acoperit cu turbă, oamenii veseli, luminoși și muncitori apar adesea ca insertiții directe în creațiile acesteia.

La vârsta de trei ani, într-o dimineață aparent obișnuită, autoarea suedeză se trezește cu un picior paralizat, iar această afecțiune a persistat întreaga viață, din nefericire, niciodată vindecându-se complet.

Acesta a fost astfel principalul motiv pentru care Selma nu a frecventat fizic cursurile unei școli, fiind nevoită să învețe de acasă. Dragostea sa pentru literatură, motivația și dorința de a excela au determinat-o încă de mică să citească foarte mult, în special cărți de aventură sau fantezie precum „O mie și una de nopți” sau „Povestirile lui Andersen”.  Astfel, încă de la 15 ani Selma începe să scrie versuri, cel mai mare vis al ei fiind acela de a deveni scriitoare.

În pofida contextului acelor vremuri și a situației materiale precare a familiei, Selma Lagerlof va pleca în anul 1881 la Stockholm pentru a urma pentru un an de zile cursurile unui Liceu pentru fete și, ulterior, timp de trei ani, Școala pedagogică.

Ca orice tânăr inițiat într-un domeniu până atunci necunoscut, primele scrieri ale Selmei Lagerlof au fost extrem de criticate, primind recenzii dure din partea figurilor reprezentative ale criticii literare din acea vreme.

Problema consta, de fapt, în incapacitatea autoarei de a se încadra în canoanele literare ale acelei vremi, stilul ei fiind marcat de oralitate, spontaneitate și o libertate de expresie asemănătoare cu cea a legendelor populare. De asemenea, mare parte a povestirilor ei erau strâns legate de copilărie și adolescență, această notă de înalt subiectivism fiind atipică pentru literatura suedeză din acea vreme.

După o perioadă de doi ani de la acest așa-zis eșec literar, opera Selmei Lagerlof ajunge pe masa de lucru a celui mai autorizat critic literar din acele timpuri care îi realizează cărții intitulată „Povestea lui Gösta Berling” o recenzie favorabilă, acesta fiind și momentul care o va consacra pe autoare.

În scrierile Selmei Lagerlof, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1909, predomină legenda și povestirea. Dintre cele mai cunoscute creații ale sale amintim Lanțuri nevăzute (1894), Banii domnului Arne (1904) sau Împăratul Portugaliei (1914).

Pentru contribuția sa în domeniul literar, Selma Lagerlof va primi titlul de Doctor Honoris Causa și va deveni, de asemenea, și prima femeie membru al Academiei Suedeze în anul 1914.

Selma Lagerlof trece la cele veșnice la data de 16 martie 1940, la vârsta de 81 de ani, în urma unui Accident Vascular Cerebral.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Scriitoarea suedeză SELMA LAGERLÖF (20 noiembrie 1858 - 16 martie 1940) - prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură
Scriitoarea suedeză SELMA LAGERLÖF (20 noiembrie 1858 - 16 martie 1940) - prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură
/

Ultimele articole

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

De la o formă a pescuirii la „Pescuire”

Aspecte introductive După ce tămăduiește un demonizat, pe soacra lui Petru și mai mulți bolnavi, Mântuitorul iese din nou la propovăduire. Amfiteatrul natural de pe malul Ghenizaretului îi permite să se adreseze ascultătorilor într-un cadru pitoresc și să fie auzit...

Despre smerenia urbană

Despre smerenia urbană

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței. Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe...

Crucea și urmarea

Crucea și urmarea

Aspecte introductive Conținutul pericopei evanghelice din această duminică e atât de cunoscut, încât este de-a dreptul dificil a vorbi despre el. După ce săvârșește tămăduirea unui orb și-l mustră pe Petru pentru refuzul lui de a înțelege esențialul mesajului pe care...

Un Jurnal cât o Școală

Un Jurnal cât o Școală

Am admirat mereu oamenii care au reușit să își descrie devenirea întru ființă în paginile unui Jurnal. Desigur că Jurnalul de la Păltiniș sau, mai aproape acela a lui Sașa Pană ori Kafka, asupra cărora sper să-mi îngăduie Dumnezeu să pot reveni, s-au întretăiat în...

Mai multe din Personalitatea zilei
Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885 – 4 septembrie 1959)

Iuliu Hațieganu (n. 14 aprilie 1885 – 4 septembrie 1959)

„Medicina este ştiinţa şi conştiinţa încălzite de iubire faţă de oameni” spunea medicul, profesorul și academicianul clujean Iuliu Hațieganu. S-a născut la 14 aprilie 1885 în satul Dârja din comuna Panticeu și a copilărit în comuna Cojocna. A făcut studiile primare în...

Mareșalul Constantin Prezan (27 ianuarie 1861-27 august 1943)

Mareșalul Constantin Prezan (27 ianuarie 1861-27 august 1943)

Personalitatea zilei de 27 august este renumitul mareșal Constantin Prezan. Acesta s-a născut la data de 27 ianuarie 1861 în comuna Butimanu, aflată în prezent în județul Dâmbovița. Constantin Prezan a fost un militar de elită, erou al Marelui Război de Reîntregire...

NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 – 30 martie 1989)

NICOLAE STEINHARDT (29 iulie 1912 – 30 martie 1989)

La data de 29 iulie 1912, într-o mică comună din vecinătatea Bucureștiului, vede lumina zilei Nicu-Aurelian Steinhardt, viitorul scriitor, critic literar și duhovnic de excepție. Mediul familial în care acesta a crescut a fost unul propice unei frumoase dezvoltări,...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Acad. Dr. Ing. Horia Colan (11 mai 1926 – 24 iulie 2017)

Acad. Dr. Ing. Horia Colan (11 mai 1926 – 24 iulie 2017)

Originar din Covasna (n. 11 mai 1926), Horia Colan a urmat studiile liceale la Arad și universitare la Timișoara, unde a absolvit, în 1941, cursurile Facultății de Electromecanică a Școalii Politehnice. Imediat după absolvirea facultății a devenit asistent...

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...