Scriitoarea suedeză SELMA LAGERLÖF (20 noiembrie 1858 – 16 martie 1940) – prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură

de | mart. 16, 2021 | Personalitatea zilei

Selma Lagerlör s-a născut la data de 20 noiembrie 1858 în provincia Värmland, în sânul unei familii de la care autoarea a deprins cele mai frumoase și nobile virtuți. Conform mai multor descrieri, știm că tatăl acesteia, locotenent de meserie, era vesel, activ, avea o creativitate și o imaginație extrem de bogată, fapt pentru care adesea se implica în activități ce presupuneau contact cu copiii. Despre mama sa știm că era o femeie foarte muncitoare și înțeleaptă, dând dovadă mereu de empatie și înțelegere când venea vorba de problemele sufletești ale celorlalți. Un alt personaj extrem de important din viața autoarei, care pare să influențeze direct opera acesteia, este bunica din partea tatălui care era asemenea unui tezaur viu, cunoscând și relatând nenumărate legende și cântece populare.

Copilăria petrecută la casa părintească a fost pentru Selma o perioadă influentă și critică a vieții ei întrucât de acești ani se leagă șiîntreaga operă. Vestita casă cu etaj, acoperișul acoperit cu turbă, oamenii veseli, luminoși și muncitori apar adesea ca insertiții directe în creațiile acesteia.

La vârsta de trei ani, într-o dimineață aparent obișnuită, autoarea suedeză se trezește cu un picior paralizat, iar această afecțiune a persistat întreaga viață, din nefericire, niciodată vindecându-se complet.

Acesta a fost astfel principalul motiv pentru care Selma nu a frecventat fizic cursurile unei școli, fiind nevoită să învețe de acasă. Dragostea sa pentru literatură, motivația și dorința de a excela au determinat-o încă de mică să citească foarte mult, în special cărți de aventură sau fantezie precum „O mie și una de nopți” sau „Povestirile lui Andersen”.  Astfel, încă de la 15 ani Selma începe să scrie versuri, cel mai mare vis al ei fiind acela de a deveni scriitoare.

În pofida contextului acelor vremuri și a situației materiale precare a familiei, Selma Lagerlof va pleca în anul 1881 la Stockholm pentru a urma pentru un an de zile cursurile unui Liceu pentru fete și, ulterior, timp de trei ani, Școala pedagogică.

Ca orice tânăr inițiat într-un domeniu până atunci necunoscut, primele scrieri ale Selmei Lagerlof au fost extrem de criticate, primind recenzii dure din partea figurilor reprezentative ale criticii literare din acea vreme.

Problema consta, de fapt, în incapacitatea autoarei de a se încadra în canoanele literare ale acelei vremi, stilul ei fiind marcat de oralitate, spontaneitate și o libertate de expresie asemănătoare cu cea a legendelor populare. De asemenea, mare parte a povestirilor ei erau strâns legate de copilărie și adolescență, această notă de înalt subiectivism fiind atipică pentru literatura suedeză din acea vreme.

După o perioadă de doi ani de la acest așa-zis eșec literar, opera Selmei Lagerlof ajunge pe masa de lucru a celui mai autorizat critic literar din acele timpuri care îi realizează cărții intitulată „Povestea lui Gösta Berling” o recenzie favorabilă, acesta fiind și momentul care o va consacra pe autoare.

În scrierile Selmei Lagerlof, prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1909, predomină legenda și povestirea. Dintre cele mai cunoscute creații ale sale amintim Lanțuri nevăzute (1894), Banii domnului Arne (1904) sau Împăratul Portugaliei (1914).

Pentru contribuția sa în domeniul literar, Selma Lagerlof va primi titlul de Doctor Honoris Causa și va deveni, de asemenea, și prima femeie membru al Academiei Suedeze în anul 1914.

Selma Lagerlof trece la cele veșnice la data de 16 martie 1940, la vârsta de 81 de ani, în urma unui Accident Vascular Cerebral.

Radio Renasterea
Scriitoarea suedeză SELMA LAGERLÖF (20 noiembrie 1858 - 16 martie 1940) - prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură
/

Ultimele articole

Cuvântul și mărturia lui Ioan

Cuvântul și mărturia lui Ioan

Introducere În centrul lecturilor nou-testamentare cu caracter pascal, se găsește debutul relatării evanghelice a lui Ioan. De ce? Greu de zis. Probabil datorită densității ei teologice, ori din pricina frumoaselor referiri la lumină, care este un adevărat leitmotiv...

Clevetirea – patimă de necinste

Clevetirea – patimă de necinste

Printre multe patimi care tiranizează viața duhovnicească a credincioșilor se numără și clevetirea – o patimă de necinste, izvorâtă, așa cum spune Sfântul Ioan Scărarul, „din ură și din ținerea de minte a răului”[1], dar alimentată de diavolul, care, „de la început, a...

Sfânta Tamara, regina Georgiei

Sfânta Tamara, regina Georgiei

„Vas al întelepciunii. Soare arzător. Delicată trestie. Regele regilor.” Așa este descrisă Sfânta Tamara, în acatistul ei. Ea este pomenită în fiecare an în 1 mai. Tamara s-a născut în 1160, fiind prima fiică a regelui George al III – lea. Datorită vremurilor, regele...

Învierea ca întâlnire

Învierea ca întâlnire

Timpul dintre moartea Domnului și zorii Paștelui marca, în cel mai înalt grad dintotdeauna, părăsirea și despărțirea. A lui Dumnezeu și de Dumnezeu, dar și a unora de alții. Viața părea să fie înghițită de pierire și, deodată cu ea, orice nădejde și orice sens al...

Procesul lui Iisus | Pr. Prof. Stelian Tofană

Procesul lui Iisus | Pr. Prof. Stelian Tofană

Deşi găsit nevinovat de autoritatea romană, Iisus este condamnat. "Răstigniţi-L!" au fost cuvintele lui Pilat care au pecetluit sentinţa. Descoperiţi o perspectivă biblică, istorică şi spiritual-aplicativă a celebrului proces urmărind conferința „Procesul lui Iisus -...

Mai multe din Personalitatea zilei
Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturza (24 aprilie 1794 – 8 mai 1884)

Mihail Sturdza vede lumina zilei la data de 24 aprilie 1794 în Iași, fiind fiul renumitului logofăt Grigore Sturdza și al Mariei Calimah, fiica unui domnitor. Mihail a primit o educație aleasă cu influențe franceze și săsești, de la Christian Flechtenmacher și de la...

MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

MIRCEA ELIADE (13 martie 1907 – 22 aprilie 1986)

Mircea Eliade vede lumina zilei la data de 13 martie 1907 la București într-o familie cu trei copii. Istoria numelui acestei mari personalități este una foarte interesantă: într-o zi, tatăl său, Gheorghe Ieremia, pentru a cinsti memoria renumitului scriitor Ion...

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

ANGHEL SALIGNY (19 aprilie 1854 – 17 iunie 1925)

Anghel Saligny vine pe lume într-o familie înstărită la data de 19 aprilie 1854 în comuna Șerbănești din actualul județ Galați. Atât Anghel, cât și fratele său mai mic, Alfons Oscar, sunt personalități de renume ale tehnicii și științei românești, cel din urmă...

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat (31 martie 1891 – 17 aprilie 1945)

Ion Pillat vine pe lume la data de 31 martie 1891 la București, în casa părintească de pe Calea Dorobanților. Ion Pillat făcea parte dintr-o familie înstărită, cu strămoși-figuri de reper în istoria poporului român. Tatăl său, de la care a preluat și prenumele Ion,...

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”. Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani...

Mitropolitul Nicolae Colan (28 noiembrie 1893 – 15 aprilie 1967)

Mitropolitul Nicolae Colan (28 noiembrie 1893 – 15 aprilie 1967)

Nicolae Colan vede lumina zilei la data de 28 noiembrie 1893 într-o localitate din județul Covasna. Familia tânărului Nicolae Colan era una numeroasă și modestă, părinții săi fiind însă niște țărani evlavioși care le-au insuflat copiilor lor reale povețe despre cum să...