Ședință de lucru a Sfântului Sinod, la Palatul Patriarhiei | 29 februarie 2024

de | feb. 29, 2024

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit joi, 29 februarie 2024, în ședință de lucru, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Conform tradiției liturgice, lucrările sinodale au fost precedate de săvârșirea unei slujbe de Te Deum, oficiată în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei.

La ședință au participat și ierarhii Eparhiei Clujului: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

După slujba de mulțumire săvârșită de Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a dat citire, în Aula Magna, apelului nominal. Constatând prezența statutară a membrilor Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a declarat deschisă ședința de lucru, menționând programul zilei.

Preafericirea Sa l-a invitat pe Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, ce a susținut meditația duhovnicească „Slujind lui Dumnezeu, slujind oamenilor. Responsabilitatea social-filantropică a episcopului”. În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a evidențiat rolul deosebit de important pe care ierarhii țării noastre l-au avut în lucrarea filantropică a Bisericii Ortodoxe Române vreme de secole întregi: „În țara noastră, asistența socială a avut încă de la început un caracter eminamente religios, desfășurându-se secole de-a rândul în jurul mănăstirilor și bisericilor. Bolnițele de pe lângă așezămintele monahale, atestate încă din secolul al 13-lea, dar cu siguranță mult mai vechi, nu erau doar dispensare care deserveau mănăstirile, ci, în egală măsură, azile pentru bolnavii săraci, persoanele cu handicap sau bătrânii fără familie. Bisericile și mănăstirile au fost, până la jumătatea secolului al 19-lea, singurele instituții din Țările Române care au desfășurat activități social-filantropice. (…) Nu putem vorbi despre o oscilație a intensității lucrării filantropice a Bisericii de la o epocă la alta. Putem însă constata un alt aspect deosebit de important pentru înțe­legerea filantropiei în general și a rolului pe care ierarhul îl are în această instituție: întotdeauna lucrarea socială a Bisericii a ținut cont de nevoile societății și de dezvoltarea ei. Filantropia Bisericii nu se rezumă doar la acordarea de sprijin într-o anume situație critică, ci la înțelegerea cauzelor care au generat această situație și a consecințelor ce pot apărea pe termen scurt, mediu sau lung. Inseparabil legată de Liturghie, activitatea socială a Bisericii nu este doar preocuparea ierarhului, a preoților și a celor implicați în mod instituțional în acest proces, ci ea are relevanță imediată pentru întreaga comunitate eclezială”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a aprofundat tema meditației duhov­nicești prezentate de Episcopul Giurgiului. „Cred că e foarte important că Preasfințitul Părinte Ambrozie a subliniat în mod deosebit dimensiunea și mai ales motivația spirituală, teologică și sacramental-liturgică a filantropiei. Este necesar să aprofundăm și gândirea teologică ce motivează această lucrare a Bisericii. Simplu spus, fără multă teologie sistematică, Biserica face în continuare ce a făcut Hristos. Ea prelungește activitatea Mântuitorului Iisus Hristos pentru că El a spus: «Mergi și fă și tu asemenea» (Luca 10, 37), după ce a prezentat Parabola samarineanului milostiv. (…) Activitatea primă a Mântuitorului era predicarea Evangheliei iubirii smerite și milostive și anunțarea Împărăției cerurilor ca ultimă lucrare care dă sens vieții pământești. Această anticameră a Împărăției cerurilor presupune și lucrarea filantropică. De aceea, Înfrico­șătoarea Judecată arată că ultimul criteriu al evaluării libertății omului în istorie este iubirea smerită și milostivă. Așadar, noi continuăm lucrarea de propovăduire. De aceea, nu se poate face filantropie fără a anunța Evanghelia iubirii lui Hristos și fără a vedea suferințele și nevoile celor bolnavi. La această vindecare a lui Hristos, Biserica a răspuns prin bolnițe, spitale, farmacii și așa mai departe”, a arătat Întâistătătorul Bisericii noastre.

Ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au întrunit apoi în comisiile sinodale pentru întocmirea referatelor privind problemele repartizate fiecăreia, după cum urmează: Comisia pastorală, monahală și socială s-a întrunit în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia teologică, liturgică și didactică, în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină, în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”; Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase, în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

Finalul ședinței a fost dedicat prezentării referatelor comisiilor sinodale de către raportorii acestora în plenul Sfântului Sinod.

Mai multe fotografii AICI

Autor: Emilian Apostolescu / Ziarul Lumina

Foto credit: Basilica.ro, Ziarul Lumina și Episcopia Maramureșului și Sătmarului / Facebook

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Liturghia Darurilor în Parohia Sângeorz-Băi III

Liturghia Darurilor în Parohia Sângeorz-Băi III

Vineri, 12 aprilie 2024, de la ora 16:00, la Biserica cu hramurile „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sângeorz-Băi (Parohia Sângeorz-Băi III), județul Bistrița-Năsăud, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul,...