În Duminica a 15-a după Rusalii, 4 februarie 2024, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Municipiul Baia Mare, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
Soborul a fost alcătuit din: Arhim. Dr. Casian Filip, vicar eparhial administrativ, Protos. Serafim Bilţ, eclesiarh, Pr. Prof. Florin Hoban, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Baia Mare, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, precum și alți clerici din organismele eparhiale.
La momentul rânduit, Preasfinițitul Părinte Iustin a pus la sufletul preoților și credincioșilor prezenți un cuvânt de învățătură:
„Se vede că învăţătorul de Lege era în ton cu suspiciunea cărturarilor şi fariseilor, care erau de faţă şi-L pândeau pe Mântuitorul ca să-L prindă în cuvânt. Tocmai de aceea foloseşte Sfântul Evanghelist cuvântul <<Ispitindu-L>>, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Şi-l întreabă Învăţătorule, i se adresează cu un cuvânt de mult respect şi de care se bucurau numai marii învăţaţi ai poporului, Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege? Şi Mântuitorul îi răspunde pe loc, cu cuvintele aproape identice din cele 10 porunci din Legea lui Moise, care se găsesc însemnate la Deuteronom şi-i zice: prima şi întâia poruncă este să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, cu tot cugetul tău, din tot sufletul tău. Acesta este întâia şi cea mai mare poruncă. Nu se abate deloc de la textul Legii Vechiului Testament Mântuitorul. Aproape cuvânt cu cuvânt rosteşte una din cele 10 porunci din Legea lui Moise. Că ei erau de faţă şi aşteptau să vadă răspunsul, să-L poată judeca. Mereu căutau pricină de a-L judeca pe Mântuitorul. Şi Mântuitorul continuă în mod surprinzător pentru ei, că avea o mare problemă poporul ales: pe lângă cele 10 porunci, pe care Dumnezeu le-a dictat lui Moise şi pe care Moise le-a dăruit poporului, ca să fie ca un gard, ca un zid împrejmuitor, să nu calce închinarea la Dumnezeu, făcătorul cerului şi al pământului şi ziditorul omului, de aceea a dat Dumnezeu cele 10 porunci, erau gard împrejmuitor pentru poporul ales, înconjurat de multe neamuri păgâne, unele foarte evoluate. Erau ei preocupaţi de care este cea mai mare poruncă. Totuşi, ştiau că prima şi cea mai mare aceasta este, însă s-au adăugat la cele 10 porunci încă 613 prescripţii până la Mântuitorul. Nimeni nu cunoştea Legea întreagă, numai cărturarii şi fariseii. Nu le cunoşteau … Numai că la prima şi cea mai mare poruncă Mântuitorul, în mod surprinzător, mai adaugă încă una şi aproape o pune pe acelaşi loc: şi zice a doua, tot atât de mare ca şi prima, este să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Aceasta i-a surprins, pentru că ei nu înţelegeau în aproapele lor decât pe cei din neamul lor, pe cei din familia lor, foarte apropiaţi, prieteni, cel mult cunoscuţi, nicidecum pe cei de alt neam sau pe păgâni… Deci, aveau mari probleme cu interpretarea Legii şi oamenii n-o ştiau. Atunci Mântuitorul le spune că iubirea aproapelui, pe care ei o înţelegeau în felul lor, este tot atât de mare ca şi iubirea lui Dumnezeu.”
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Paula Bondre şi o parte a Grupului Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
TEXT: Andrei Fărcaş | Redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
FOTO: Arhid. Vasile Pop | Consilier eparhial pentru protocol
