Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, prăznuit la Catedrala Patriarhală

de | oct. 27, 2023

Ziua prăznuirii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, a fost un prilej de aleasă bucurie duhovnicească pentru mii de credincioși și pelerini sosiți din toate colțurile țării pe Colina Bucuriei. Evenimentele dedicate sărbătorii Cuviosului au culminat vineri, 27 octombrie, cu Sfânta Liturghie săvârșită la Altarul de vară din vecinătatea Catedralei Patriarhale de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un impresionant sobor de ierarhi români și străini, în prezența reprezentanților autorităților de stat și a unui număr nesfârșit de închinători. La final, Preafericirea Sa a adresat un mesaj de felicitare și de mulțumire ierarhilor invitați, pelerinilor, precum și tuturor celor care s‑au implicat în organizarea sărbătorii hramului Catedralei Patriarhale.

Din soborul ierarhilor au făcut parte și Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, precum și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

Capitala țării noastre a fost și în acest an, la finalul lunii octombrie, locul în care zeci de mii de iubitori de sfinți, pelerini din toate regiunile țării, au participat cu evlavie și credință la sărbătoarea Catedralei Patriarhale. În ziua cinstirii sfântului ocrotitor al Bucureștilor, precum și în ajun, pelerinajul din Capitală s‑a intensificat, pelerinii așteptând răbdători ore întregi pentru a petrece o clipă de rugăciune la racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și la cele adăpostind fragmente din moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, ale Sfântului Ierarh Nectarie și ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, precum și la Icoana Maicii Domnului „Panaghia Soumela”. Răbdarea și evlavia pelerinilor iubitori de sfinți care și‑au îndreptat pașii spre Colina Patriarhiei au fost întărite în toată această perioadă de vremea blândă, de slujbele de seară care au înfrumusețat sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale, precum și de darurile alimentare oferite de reprezentanții celor 13 protoierii ale Arhiepiscopiei Bucureștilor. În ajun, 26 octombrie, slujba Privegherii pentru Cuviosul Dimitrie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul, Episcop‑vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de clerici din cinul monahal și slujitori de la Catedrala Patriarhală.

În cadrul manifestărilor religioase care s‑au desfășurat de‑a lungul a nouă zile (21‑29 octombrie), momentul culminant a fost reprezentat de Sfânta Liturghie săvârșită în cinstea Sfântului Ocrotitor al Capitalei, Cuviosul Dimitrie cel Nou. Slujba de hram a fost oficiată la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolit de Veria, Naousa și Kampania (Grecia), Înaltpreasfinţitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Bulgaria), și cu un sobor de 39 de ierarhi români și străini

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat faptul că puterea și harul vindecător ale lui Dumnezeu au lucrat prin Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou care, de‑a lungul istoriei, i‑a izbăvit pe locuitorii Bucureștilor de boli și de numeroase alte necazuri și situații nefericite. Preafericirea Sa a arătat faptul că Ocrotitorul Catedralei Patriarhale este un „făcător de minuni prin care se manifestă nu o putere orgolioasă, ci o iubire smerită și milostivă”: „Aceasta este iubirea lui Hristos și a sfinților. Prin iubire milostivă, Hristos îi ajuta pe cei bolnavi, pe cei aflați în situații dificile. Tot așa, sfinții cuvioși și martiri sunt milostivi. Cine se roagă lor cu multă smerenie și stăruință primește ajutorul acestora. De‑a lungul veacurilor, mai ales de când Sfântul Dimitrie se află în București, de la 13 iulie 1774, mai mulți oameni au simțit ajutorul său, după cum se vede într‑o carte tipărită recent, intitulată «Minunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou»”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a reliefat câteva aspecte ale vieții Cuviosului, așa cum sunt ele cunoscute potrivit tradiției românești, și a vorbit și despre descoperirea și sosirea sfintelor sale moaște în țara noastră, subliniind că în 2024 se împlinesc 250 de ani de când Sfântul Dimitrie cel Nou din Basarabi se află în București, în Catedrala Mitropolitană devenită apoi Catedrală Patriarhală: „În anul 1950, Patriarhul Justinian a propus Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca acest sfânt să fie cinstit în toată România. S‑a propus, astfel, generalizarea cultului său și al altor sfinți locali, astfel că în 1955 au fost prăznuite aici, la București și la Cernica, sărbătorile de proclamare a noi sfinți și generalizarea cultului Sfântului Dimitrie cel Nou și al Sfintei Cuvioase Parascheva”.

Părintele Patriarh Daniel a adăugat că, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Pantelimon, au fost aduse spre închinare, pentru prima dată, fragmente din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, și a evidențiat astfel legătura existentă între cei doi sfinți Dimitrie, dar și între sfinții cuvioși și martiri în general: „Această apropiere între cuvioși și mucenici este una duhovnicească profundă, fiindcă sfinții cuvioși au avut și ei o mucenicie, nu a sângelui, ci a nevoințelor, numită uneori mucenicie albă. Deși în mod diferit, aceștia au avut aceeași experiență a ajutorului harului lui Dumnezeu în viața lor și au lăsat, prin moaștele lor, să se vadă iubirea milostivă a lui Hristos față de pelerini”.

Cinstirea moaștelor și icoanelor se îndreptă spre persoanele sfinte

De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat și aspectul teologic al cinstirii moaștelor și icoanelor în cadrul pelerinajelor. „Reamintim faptul că evlavia credincioșilor față de sfintele moaște și icoane a fost o constantă în istoria Ortodoxiei. (…) Când cinstim moaștele sfinților, noi, ortodocșii, nu cinstim oase, cum greșit spun cei nepregătiți, neinformați și rău intenționați, ci ne întâlnim cu persoana sfântului ale cărui moaște se află în fața noastră. Când cinstim sfintele icoane, noi nu cinstim lemnul, ci persoana sfântului reprezentat. De aceea, credincioșii evlavioși, pelerinii, simt prezența harului Duhului Sfânt lucrător în sfinți și se bucură, iar cei care nu au credință și simțire duhovnicească nu se bucură, ci se tulbură. Sfinții adună popoarele în comuniune și dăruiesc fiecărui închinător două daruri mari: pace și bucurie. Acestea sunt darurile pe care le‑a arătat Mântuitorul Iisus Hristos Cel răstignit și înviat din morți când le‑a zis femeilor mironosițe: «Bucurați‑vă! Nu vă temeți!», iar ucenicilor pe care i‑a găsit încuiați în casă: «Pace vouă!» Bucuria și pacea pe care sfinții le dăruiesc prin moaștele și prin icoanele lor sunt semnul iubirii și prezenței lor sfințitoare și întăritoare în viața pelerinilor”, a explicat Patriarhul României.

Pelerinajul, căutarea sensului vieții

În încheiere, Preafericirea Sa a subliniat faptul că pelerinajul nu este timp pierdut sau osteneală zadarnică: „Pelerinajul este un mare câștig duhovnicesc. El ne reamintește că suntem pelerini pe pământ și că ne îndreptăm spre cetatea netrecătoare, spre cetatea noastră definitivă. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos le‑a spus Sfinților Săi Ucenici: «Mă duc să vă gătesc loc. Și dacă Mă voi duce și vă voi găti loc, iarăși voi veni și vă voi lua la Mine, ca să fiți și voi unde sunt Eu» (Ioan 14, 2‑3). Iar Sfântul Apostol Pavel spune că «nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie» (Evrei 13, 14), adică în ceruri. Pelerinajul ne maturizează, ne îndeamnă să dăm sens vieții noastre prin umplerea ei de prezența smerită și milostivă a lui Hristos. Pelerinajul este un act de credință, de speranță și de iubire, dar și un moment de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Pelerinajul este și un act de pocăință pentru păcate. Este un prilej de a cere sfinților să ne ajute să Îl iubim pe Dumnezeu cum L‑au iubit ei, și să ne dăruiască putere ca, fiind călători în lumea aceasta, să ajungem în cele din urmă la patria cerească. Părintele Dumitru Stăniloae spunea că există o legătură tainică între sufletele sfinților din ceruri și icoanele și moaștele sfinților de pe pământ, pentru că, precum sufletul nemuritor al sfinților înaintează în iubirea și sfințenia nesfârșită a lui Dumnezeu, în ceruri, tot așa sfințenia sufletului se comunică treptat și sfintelor icoane și sfintelor moaște. De aceea, și cultul sfinților are o anumită creștere pe măsură ce sufletele lor înaintează în comuniunea cu Dumnezeu. În concluzie, putem spune că hramul și pelerinajul de hram pot fi un eveniment de întărire a credinței, de împrospătare a rugăciunii și de cunoaștere a altor persoane. Vă felicităm pe toți pentru evlavia și multa răbdare pe care le‑ați arătat și ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu și tuturor sfinților să vă răsplătească râvna și osteneala cu darurile lor duhovnicești și mântuitoare”, a arătat Patriarhul României.

 

Recunoștință pentru organizatorii hramului Catedralei Patriarhale

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Pantelimon pentru participarea la hramul Catedralei Patriarhale și pentru odoarele duhovnicești pe care le‑a adus în țara noastră pentru închinarea pelerinilor. De asemenea, Patriarhul României a mulțumit și Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Naum pentru împreună slujire, dăruind celor doi ierarhi străini câte o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

 

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Pantelimon a adresat, de asemenea, un cuvânt de mulțumire Întâistătătorului Bisericii noastre pentru invitația de a participa la sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor, amintind relațiile de frățietate dintre cele două Biserici surori: „Rămâne pentru totdeauna neștearsă din inimile noastre amintirea vizitei Preafericirii Voastre și participarea la hramul Sfintei Mănăstiri «Panaghia Soumela» pe care ați făcut‑o la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din anul 2005, pe când erați încă Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Acum, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu din Soumela v‑a întors această dragoste întrucât a dorit să vină aici, în Biserica Ortodoxă Română, pe care cu dragoste de Dumnezeu o arhipăstoriți ca Întâistătător și Patriarh al ei, și, în mod special, în Arhiepiscopia Bucureștilor, ca să binecuvânteze pe poporul cel binecredincios și pe clerul cel iubitor de Hristos și să prăznuiască împreună cu noi sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Basarabi, Ocrotitorul duhovnicesc al acestui oraș, care să ne aducă și nouă prin invitația Preafericirii Voastre prilejul de a ne întâlni din nou și de a sluji împreună cu Preafericirea Voastră”.

În semn de prețuire, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, care poartă o casetă în care a fost așezat un deget din mâna sfântului mucenic ocrotitor al orașului Tesalonic. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit oaspetelui din Grecia pentru darul duhovnicesc oferit, amintind faptul că în eparhia pe care o păstorește se organizează anual o conferință internațională de teologie dedicată Sfântului Apostol Pavel, precum și intenția de a traduce în limba română cele 30 de volume rezultate în urma întâlnirilor de până acum.

 

În încheiere, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a mulțumit și tuturor celor care s‑au implicat în organizarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an: ierarhilor împreună slujitori la Sfânta Liturghie de hram, Primăriei Sectorului 4, Poliției Române, Jandarmeriei Române, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, Serviciului de Ambulanță București‑Ilfov, Inspectoratului pentru Situații de Urgență București‑Ilfov, voluntarilor Catedralei Patriarhale și ai Parohiei Afumați II, protoieriilor din cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc, Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, părinților slujitori la Catedrala Patriarhală, părinților slujitori și coralelor care au înfrumusețat slujbele religioase, clericilor voluntari care au îndrumat pelerinii, grupului de voluntari «Tineri în acțiune» al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, precum şi pelerinilor şi credincioșilor participanți la pelerinajul tradițional prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

Mai multe fotografii AICI

Sursă text: Emilian Apostolescu și Diac. Vasile Robert Nechifor / Ziarul Lumina

Foto credit: Basilica.ro, Ziarul Lumina și Episcopia Maramureșului și Sătmarului

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

Palatul Patriarhiei a găzduit miercuri, 28 februarie 2024, ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești (ANB), prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Membrii acestui organism central deliberativ au participat la lucrări...

Liturghie arhierească și sfințirea capelei mortuare din Monor

Liturghie arhierească și sfințirea capelei mortuare din Monor

În Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameșului și a Fariseului), 25 februarie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul comunității din Parohia...