Stareța Mănăstirii Cormaia, monahia Ecaterina Ghiran, condusă pe ultimul drum de ÎPS Andrei

de | dec. 30, 2017 | Actualitatea religioasă

 Zeci de monahi şi preoți, dar şi sute de credincioși din toate zonele, au participat sâmbătă, 30 decembrie, la slujba de înmormântare a monahiei Ecaterina Ghiran, stareța Mănăstirii de la Cormaia. Slujba a avut loc în biserica nouă a mănăstirii și a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit ANDREI, alături de un sobor impresionant de preoți din care au făcut parte și Arhim. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Arhid. Claudiu Grama, consilier pe probleme de misiune și protocol, dar și protopopul Țării Năsăudului, părintele Ioan Dâmbu.
   În cuvântul de învățătură rostit cu această ocazie, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a subliniat virtuțile pe care trebuie să le aibă o călugăriță, care și-a închinat întreaga viață Domnului Hristos, remarcând faptul că monahia Ecaterina Ghiran a avut toate aceste virtuți, care au făcut-o atât de iubită în rândul obștii monahale cât și în rândul pelerinilor veniți să înalțe rugăciuni la Mănăstirea de la Cormaia.
   Înainte de a fi depusă în cimitirul din spatele bisericii, protosinghelul Nicodim Sângeorzan, duhovnicul mănăstirii, a prezentat biografia stareței Ecaterina Ghiran, care a condus peste două decenii obștea monahală din localitatea Cormaia.
   Monahia Ecaterina Ghiran s-a născut la 25 februarie 1936, în localitatea Oşorhel, județul Cluj. La 8 noiembrie 1955, a fugit la Mănăstirea Nicula, unde a fost îndemnată să tragă la sorți pentru alegerea mănăstirii unde să se nevoiască. A ajuns la Mănăstirea Timișeni de lângă Timișoara, însă în cele din urmă, ÎPS Vasile Lăzărescu, a chemat-o la mitropolie, unde a stat până în 1960. A fost apoi dată afară din mănăstire, în urma Decretului 410 din 1959, şi a lucrat o vreme la fabrica de cherestea de la Vasiova, după care, s-a mutat la București, unde a lucrat 8 ani de zile. A reintrat apoi în mănăstire, şi a coordonat aproape 24 de ani, din ascultarea ÎPS Nicolae, atelierul de croitorie al Mitropoliei de la Timișoara. După pensionare s-a retras pentru o perioadă la Mănăstirea Timișeni, după care a venit la Cormaia și începând cu anul 1997 a fost numită stareță a acestui așezământ monahal din Țara Năsăudului. A plecat la Domnul în 24 Decembrie 2017, după 20 de ani de stăreție şi o viață întreagă închinată Domnului Hristos!
Pr. Paul Gavriloaie

Ultimele articole

Hramul Parohiei „Sfântul Dumitru” din Florești

Hramul Parohiei „Sfântul Dumitru” din Florești

La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, marți, 26 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit în Parohia „Sfântul Dumitru” din Florești,...