Postul Adormirii Maicii Domnului 2021 | Cateheza III
Excurs istoric:
Tăierea Împrejur (1 ianuarie), Circumcisio Domini vorbește lumii despre împlinirea Legii Mozaice de către Mântuitorul Iisus Hristos, despre legământul făcut de Dumnezeu cu Avram simbolizat de tăierea împrejur ce se făcea în ziua a 8-a după naștere (Facerea 17, 12; Leviticul 12,3). În această zi era pus numele copilului. Evenimentul este al doilea în cronologia vieții Domnului. În Ortodoxie acest moment este marcat de rugăciunea din a 8-a zi pe care o citim noului născut[1].
Sărbătoarea, după cum rezultă din predicile sfinților părinți, se generalizează abia după anul 400. Din informațiile oferite de pr. Ene Braniște creștinii posteau în această zi pentru a se deosebi de păgânii care îl cinsteau pe zeul Ianus, zeu al păcii și războiului, dar și începutul anului nou. În fapt aceste zile erau dedicate mai multor zeități păgâne prin ospețe și comportamente imorale, realitatea ce i-a motivat pe oamenii Bisericii lui Hristos să țină predici împotriva lor[2].
Din învățătura dogmatică a praznicului7:
- Hristos, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat este și om deplin;
- Hristos a venit să împlinească legea nu să o strice.
Suportul nou-testamentar al praznicului:
Luca 2, 20-21 ; 40-52 : În vremea aceea păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate câte auziseră şi văzuseră, după cum li se vestise. Şi, când s-au împlinit opt zile, ca să-L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de înger mai înainte de a Se zămisli în pântece.
Iar Pruncul creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de
înţelepciune, şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui. Şi părinţii Lui în fiecare an se duceau de sărbătoarea Paştilor la Ierusalim. Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii. Şi sfârşindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim şi părinţii Lui nu ştiau. Şi, socotind că este în ceata călătorilor, pe drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude şi printre cunoscuţi. Însă, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim căutânduL. Iar după trei zile L-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i. Şi toţi care Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui. Deci, văzându-L, rămaseră uimiţi, iar Mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi. Atunci El a zis către ei: De ce era să Mă căutaţi? Oare nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu? Dar ei n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor. Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar Mama Sa păstra în inima ei toate aceste cuvinte. Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor”.
Coloseni 2, 8-12: „Fraţilor, luaţi aminte să nu vă fure minţile cineva cu filozofia şi cu deşarta înşelăciune din predania omenească, după înţelesurile cele slabe ale lumii şi nu după Hristos. Căci întru El locuieşte, trupeşte, toată plinătatea dumnezeirii şi sunteţi deplini întru El, Care este cap a toată domnia şi stăpânirea. În El aţi şi fost tăiaţi împrejur, cu tăiere împrejur nefăcută de mână, prin dezbrăcarea de trupul cărnii, întru tăierea împrejur a lui Hristos. Îngropaţi fiind împreună cu El prin botez, cu El aţi şi înviat prin credinţa în lucrarea lui Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe El din morţi”.
Reflectarea teologiei sărbătorii în imnografie:
Tropar: „Cel Ce şezi pe Scaunul cel în chipul focului, întru cele de sus, împreună cu Părintele Cel fără de început şi cu Dumnezeiescul Duh, ai binevoit a Te naşte pe pământ din Fecioară, Maica Ta, care nu ştie de bărbat, Mântuitorule Iisuse. Pentru aceasta ai şi fost tăiat împrejur a opta zi ca un Om. Slavă Sfatului Tău Celui Preabun; Slavă rânduielii Tale; Slavă smereniei Tale, Unule Iubitorule de oameni”.
Condac : Domnul tuturor rabdă tăiere împrejur şi taie ca un Bun greşelile celor muritori. Dă lumii, astăzi, mântuire, iar ierarhul Ziditorului, purtătorul de lumină şi Dumnezeiescul preot al lui Hristos, Sfântul Vasile, se bucură întru cei de sus.
[1] Molitfelnic, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2013, p. 16.
[2] ENE BRANIȘTE, Liturgica generală cu noțiuni de artă bisericească, arhitectură și pictură creștină, vol. 1, p. 245. 7 DUMITRU STĂNILOAE, Teologia Dogmatică…, vol. II.
