Ziua Culturii Naţionale şi 174 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu | Ceremonie cultural-religioasă la Cluj-Napoca

de | ian. 15, 2024

De Ziua Culturii Naționale și a comemorării marelui poet Mihai Eminescu, la 174 de ani de la nașterea sa, la Cluj-Napoca a avut loc un eveniment religios și cultural-artistic, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a autorităților civile și militare, precum și a reprezentanților instituțiilor de cultură clujene.

Cu acest prilej, luni, 15 ianuarie 2024, de la ora 12:00, după intonarea imnului național al României, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a depus o jerbă de flori și a oficiat o slujbă de pomenire la statuia poetului național Mihai Eminescu, amplasată în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

La finalul slujbei, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt despre personalitatea lui Mihai Eminescu și despre dragostea sa față de neam, țară și credința ortodoxă, menționând că marele poet a fost încă din acea vreme un european.

 

De asemenea, despre semnificația Zilei Naționale a Culturii Române, scurte alocuțiuni au rostit primarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Emil Boc, și scriitorul Ion Cristofor, membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj.

Din lirica eminesciană au cântat și recitat Corul Colegiului Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Petru Stanciu, și un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” și de la Colegiul de Servicii în Turism „Napoca”.

La finalul evenimentului comemorativ, conform tradiției, a avut loc ceremonia de depunere de coroane și flori la statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga.

Instituțiile de cultură din Cluj-Napoca marchează această zi printr-o serie de evenimente desfășurate pe tot parcursul săptămânii.

 

Sărbătoare Națională

În 7 decembrie 2010, conform Legii nr. 238, ziua de 15 ianuarie a fost instituită ca Ziua Culturii Naționale. Astfel, în fiecare an, la jumătatea primei luni din noul an, ne amintim de cei care au contribuit semnificativ la cultura noastră.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind numit poet naţional. Acest „voievod stelar”, conform poetului Mircea Micu, prin poezia sa genială, a fost fondatorul limbii române moderne.

„Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la formarea și promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii și civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română «maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului»”, conform Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Hramul Bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Sângeorz-Băi

Hramul Bisericii „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Sângeorz-Băi

La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință, marți, 23 aprilie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Biserica „Sfântul Mare...