Bujorul, simbol al sângelui vărsat pe câmpul de luptă, a fost declarat Floare Națională a României

de | sept. 29, 2022

inițiativă legislativă susținută de specialiștii în horticultură ai Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București a fost adoptată marți de Parlament, care a declarat bujorul ca Floare Națională a României.

„Se declară floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, ca Floare Naţională a României. În scopul marcării Florii Naţionale a României, anual se organizează, la nivel naţional şi local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice şi ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane ştiinţifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice şi ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice”, precizează noua lege.

Expunerea de motive anexată la proiectul de lege amintea că bujorul, asociat în tradiția și cultura românească cu puterea dragostei, cu sacrificiul și cu sângele, a fost ales de militari ca simbol al recunoștinței și respectului pentru veteranii de război.

Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini material şi logistic întreţinerea şi protejarea rezervaţiilor naturale de bujor românesc şi vor lua măsuri pentru adaptarea la condiţiile pedo-climatice din România a diferitelor specii de bujor existente în alte ţări, se mai arată în legea nou-adoptată.

Uniunea Artiştilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziţii de pictură consacrate florii de bujor, iar Romfilatelia va dedica emisiuni filatelice acestei flori.

Bujorul, simbol al sângelui vărsat pe câmpul de luptă, a fost declarat Floare Națională a României
Bujori la Rezervația Naturală Zau de Câmpie. Foto: Ciprian Cenan

Tema bujorului este bogat reprezentată în creația populară românească, iar aproximativ 100.000 de români poartă numele de Bujor ca prenume sau nume de familie. Cuvântul se regăsește și în numele multor localități.

Speciile de bujor care cresc în România au un mare potențial biologic și ornamental, cinci dintre ele crescând spontan în mai multe regiuni ale țării, în rezervații naturale protejate prin lege. Pe lângă speciile spontane se întâlnesc alte trei specii cultivate, într-un număr de peste 100 de varietăți.

Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, în condiții pedo-climatice dintre cele mai variate, de la câmpie, până la regiunile muntoase.

Propunerea de declarare a bujorului ca floare națională a fost susținută de-a lungul timpului și de Comunitatea Bujorul Românesc (The Romanian Peony), înființată în mai 2015 de Cristina Turnagiu Dragna și Andreea Tănăsescu, inițiatoarea proiectului „La Blouse Roumaine”.

Comunitatea serbează Ziua Bujorului Românesc în 15 mai, când este perioada de înflorire a acestuia.

Foto credit: Ciprian Cenan (bujori din Rezervația Naturală „Zau de Câmpie”)

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Elena Farago (29 martie 1878 – 4 ianuarie 1954)

Elena Farago (29 martie 1878 – 4 ianuarie 1954)

Elena Farago vine pe lume într-o familie înstărită de origine greacă, binecuvântă de Dumnezeu cu șapte copii. Elena, născută Paximade, vede lumina zilei la data de 29 martie 1878 în Bârlad. Deși conform acestor câteva date biografice am putea spune că poeta a avut o...