Înțelepciunea este prețioasă, deci ea trebuie căutată. Printre beneficiile dobândirii acestei virtuți cardinale se pot enumera: prevenția de omul cel rău (2, 12-15), de femeia vicleană (2, 16-19), îndrumarea spre căile cele drepte (2, 20-22).
Dumnezeu oferă omului priceperea, ea îl protejează de mediul nociv care îl ademenește pe cel credul și neexperimentat spre drumurile întunecoase ale vieții. Bărbatul înțelept nu va cădea niciodată în plasa femeii ușoare, vorbele ei ademenitoare nu-l va face pe acesta să lepede legământul curat și sacrosanct al căsniciei. Adulterul îl pune pe făptaș pe o pantă suicidară, omul înțelept se ferește de aceste terenuri mlăștinoase ale concupiscenței.
Faptul de a scăpa de ispita imoralității nu este suficient pentru omul dreptății. El trebuie să adopte, pe lângă o atitudine profilactică, și una mai productivă: bărbatul cultivat va urmări întotdeauna multiplicarea binelui, având ca rezultat binecuvântarea lui Dumnezeu.