(interviu) Icoana „Prodromița”, din România pe pământ athonit

de | iul. 11, 2020 | Interviu

Icoana Maicii Domnului Prodromiţa (adică Înaintemergătoarea) este o icoană făcătoare de minuni „nefăcută de mână omenească”, din tezaurul Schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul – Prodromu de la Sfântul Muntele Athos, supranumit Grădina Maicii Domnului. În toată lumea creștină sunt foarte puține icoanele nefăcute de mână omenească și, tocmai din această cauză, icoana de la Prodromu este unul dintre odoarele e mare preț din Muntele Athos.

Originea icoanei este românească. Pictarea ei a început la Iași și tot aici s-a și încheiat în mod miraculos. Se spune că portretele zugrăvite pe icoană sunt identice cu portretele reale ale Fecioarei și Pruncului Iisus așa cum au fost consemnate de martorii oculari contemporani. 

Prin râvna Părintelui Protosinghel Natanael Zanfirache, acum slujitor al Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, o copie a acestei icoane, realizată chiar în Sfântul Munte, a fost adusă la Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, unde credincioșii i se pot închina zi de zi.

Istoria Icoanei „Prodromița”, despre faptele minunate care au însoțit-o până astăzi și cum a ajuns o copie a ei în orașul nostru, aflăm dintr-un interviu acordat pentru Radio Renașterea de Protosinghelul Natanael Zanfirache.


RR: Vă propunem, părinte Natanael, să începem cu un scurt istoric al acestei sfinte icoane a Maicii Domnului.

Protos. Natanael: Dintru început îmi exprim bucuria de a fi împreună și de a vorbi despre această sfântă icoană „Prodromița”, de la Muntele Athos, cinstită de toți călugării și de toți pelerinii care calcă pragul Schitului românesc Prodromu. Așa cum bine știm, în Sfântul Munte mai toate mănăstirile au câte una sau mai multe icoane făcătoare de minuni, ale Maicii Domnului. Icoana în sine devine făcătoare de minuni prin credința și evlavia celor care se află înaintea ei. După dorința ctitorilor Schitului Prodromu, părinții Nifon și Nectarie, de a avea o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, în anul 1863, aceștia au ajuns în România pentru nevoile Schitului. Aflându-se în orașul Iași, capitala Moldovei, au căutat un iconar iscusit și cu viață plăcută lui Dumnezeu, care să picteze o icoană a Maicii Domnului. Au găsit pe un bătrân pe nume Iordache Nicolae, cu care s-au învoit să facă această icoană, după modelul pe care parinții i l-au dat. Totodată, în istoricul acestei icoane ni se relatează că părinții Nifon și Nectarie i-au pus o rânduială acestui pictor, rugându-l ca atunci când se va apuca de pictat icoana, să nu mănânce nimic, decât după încetarea lucrării din ziua respectivă, rânduială ținută de pictor cu strictețe, împofida vârsei înaintate și a slăbiciunilor trupești. Părinții l-au îmbărbătat însă pe bătrănul pictor, îndemnându-l să se silească pentru că Maica Domnului îl va ajuta să ducă la capăt această lucrare.

RR:  Părinte Natanael, această icoană a Maicii Domnului „Prodromița”, s-a dovedit și se dovedește a fi făcătoare de minuni. Ce ne spuneți însă despre calitatea ei de icoană nefacută de mână omenească?

Protos. Natanael: Revenind la pictorul Iordache Nicolae, care a preluat această lucrare sfântă de a picta icoana Maicii Domnului, el s-a apucat de lucru cu mare evlavie și, după obiceiul pictorilor, a lăsat fețele la urmă. După ce a isprăvit veșmintele, a început a lucra la chipul Maicii Domnului și al Pruncului Iisus și, după cum mărturisește, aceastea nu ieșeau nicidecum desăvârșite; într-un istoric aflat în arhiva Schitului Prodromu, citim mărturia pictorului Iordache – Eu, Iordache Nicolae, pictor din orașul Iași, am pictat această icoană a Maicii Domnului cu însăși mâna mea, vreme în care s-a petrecut o minune preastrălucită în chipul următor: După ce am isprăvit veșmintele pe o parte a picturii, m-am apucat să lucrez fețele Maicii Domnului și a Domnului nostru Iisus Hristos. După ce am dat mâna întâi și a doua, de noapte apucându-mă să o pictez desăvârșit, privind eu la chipuri am văzut că au ieșit cu totul dimpotrivă, fapt pentru care foarte mult m-am mâhnit, socotind că am uitat taina artei mele. Și așa, fiind seară , m-am culcat dezamăgit, nemaimâncând nimic în ziua aceea, socotimd că sculându-mă mai odihnit a doua zi, să pornesc mai curând la săvârșirea fețelor. După ce m-am sculat a doua zi, am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu ca să-mi lumineze mintea, spre a isprăvi această sfântă icoană. Pe când m-am dus ca să pornesc lucrul, o, preaslăvită minune a Maicii lui Dumnezeu! Am aflat chipurile îndreptate desăvârșit, precum se vede. Și văzând eu această minune, nu am mai adăugat nimic cu condeiul meu, ci numai am așternut lustrul ce se cuvenea, deși cu greșeală am făcut eu aceasta, a așterne lucrul peste o asemenea minune. 1863, iunie 29, Iași

RR: Părinte Natanael, vă rugăm să ne spuneți acum cum a ajuns icoana de pe pământ românesc,  pe pământ athonit?

Protos. Natanael: Mitropolitul Calinic Miclescu, de vrednică pomenire, auzind de această minune, însoțit de cler, a venit și s-a închinat acestei icoane. Mulți au dorit însă ca această icoană să rămână la Iași, în locul în care a avut loc minunea, dar pentru că dintru început a fost învoirea ca ea să ajungă în Schitul românesc Prodromu, icoana a fost dusă în Sfântul Munte și se află și astăzi în acest schit minunat.

Icoana Maicii Domnului „Prodromița” de la Mănăstirea „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca

RR: Se cuvine acum, preacuvioase părinte, să vorbim și despre câteva minuni ce s-au făcut prin această icoană a Maicii Domnului „Prodromița”, de la Muntele Athos.

Protos. Natanael: Găsim foarte multe istorisiri minunate legate de această icoană, încă din prima zi în care ea s-a arătat a fi făcătoare de minuni, prin faptul că mulți care s-au rugat înaintea acestei sfinte icoane și care se roagă și astăzi, dobândesc minunate vindecări de boli și de neputințe. Se spune că mitropolitul Calinic Miclescu, venit să se închine înaintea acestei icoane, el a slujit aghiasma înaintea acestei icoane și un orb din nașterea, atingându-se de icoană și dându-se cu această aghiasmă, s-a vindecat pe loc. O altă minune s-a săvârșit la Schitul Prodromu, unde, îndată după sosirea icoanei, un frate topit de boală, cu numele Inochentie, care numai prin suflare se cunoștea că este viu, nemaiputând mânca de trei săptămâni și nemaiputând vorbi, de îndată ce sfânta icoană a intrat în schit, s-a deșteptat din somn și a cunoscut că a venit Maica lui Dumnezeu închipuită în icoană. A cerut să se închine și el icoanei și a grăit către sfânta icoană acestea – Maica lui Dumnzeu, de îmi este de folos să mai trăiesc, fă-mă sănătos, căci tu poți. Iar dacă trăind mă voi strica, mai bine să mor acum decât să mă chinuiesc așa. Fie voia ta! Cum voiești, Stăpâna mea, și cum cunoști că îmi este de folos. Acestea zicând, el s-a întors în chilia sa vesel și plin de duhovnicească bucurie; îndată însă, fără să descopere pricina, a cerut cămașă curată ca să se primenească, apoi a cerut să se îmbrace cu toate veșmintele monahale și cerând împărtășirea cu preacuratele taine, după ce s-a îmbrăcat și s-a împărtășit, nu trecuse un ceas de când se închinase sfintei icoane, și și-a dat duhul.

RR: Părinte Natanael, știm că aveți evlavie la această icoană, iar evlavia sfinției voastre nu se rezumă doar la a o cinsti în mod duhovnicesc, ci ați mijlocit ca una dintre copiile acestei icoane să ajungă din nou în România, la Cluj-Napoca.

Protos. Natanael: Așa cum spuneam dintru început, evlavia poporului român la această icoană este una foarte mare. Având în vedere faptul că femeile nu pot intra în Sfântul Munte Athos, după rânduiala predată de Maica Domnului, cu acest gând am adus această copie a icoanei Prodromița, pentru toți cei care nu pot să ajungă în Sfântul Munte. În Acatistul Sfintei Icoane „Prodromița” se spune că harul care este în icoana originală se transmite la toate copiile ei – Bucură-te Maică Sfântă care împărtășești de har și celelelate icoane care se zugrăvesc în cinstea ta! Este o mare binecuvântare și sunt foarte multe locuri în țară unde icoana Maicii Domnului „Prodromița” a ajuns să fie așezată și cinstită de poporul român.

Sunt foarte multe alte fapte și întâmplări minunate la care eu însumi am fost martor – De pildă, cu câțiva ani în urmă am fost în procesiune cu sfânta icoană la Bistrița, la Monor, era o vreme foarte secetoasă și părintele paroh a solicitat o procesiune cu litanie și cu rugăciune totodată. Cerul Bistriței era foarte senin, iar pe drumul spre Monor s-a înnorat foarte tare și când am ajuns în fața bisericii cu icoana Maicii Domnului, nu am mai putut să facem procesiunea pentru care ne-am învoit cu părintele la telefon, ci am intrat în biserică și am săvârșit slujba maslului. În tot timpul acesta a plouat „cu găleata”, iar la sfârșitul slujbei s-a înseninat, după care am făcut și mult așteptata procesiune cu icoana în jurul bisericii. Multe alte întâmplări de felul acesta aș putea să mărturisesc, dar în concluzie atât pot să spun că evlavia și credința celor ce se roagă Maicii Domnului pot să facă adevărate minuni în viața lor.


Icoana Maicii Domnului „Prodromița” este cinstită în fiecare an la data de 12 iulie.

Ultimele articole

Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Ruşinea de a-ţi mărturisi credinţa

Sunt oameni cărora le este ruşine să-şi mărturisească credinţa, apartenenţa lor confesională. Cei mai tineri n-au apucat vremurile, dar noi, cei maturi ştim că în perioada comunistă, multora le era teamă să-şi mărturisească credinţa lor. Dar nu numai atunci. Chiar şi...

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Sărbătoarea Sfintei Cruci și iconografia ei

Instituită în veacul al IV-lea, această sărbătoare celebra la origini ridicarea Bisericii Învierii de la Ierusalim de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare. Către anul 347, însuşi Sfântul Chiril al Ierusalimului menţiona faptul că în întreaga lume existau deja...

Mai multe din Interviu
(interviu) Down, dincolo de limitele unui sindrom

(interviu) Down, dincolo de limitele unui sindrom

Suntem în căutarea fericirii. Însă adeseori uităm să zâmbim, să iubim și să visăm. Iar când se întâmplă să uităm aceste lucruri, Dumnezeu vine și ne invață, sau ne trinite învățători. Așa i-a trimis pe pământ și pe copiii cu Sindrom Down, niște mesageri divini, pentru...