Ioan-Aurel Pop: Cultura europeană există prin culturile naționale. Eminescu a sintetizat cultura românească și europeană

de | ian. 15, 2022 | Cultură

„Cultura europeană există prin culturile naţionale, care exprimă specificul fiecărui popor în contextul moştenirii comune europene”, a spus vineri Președintele Academiei Române la evenimentul organizat de instituție pentru a marca Ziua Culturii Naționale.

„Eminescu este european, pentru că exprimă esenţa spiritului românesc şi este cel mai reprezentativ creator român fiindcă s-a încadrat în numitorul comun european”, a mai afirmat Acad. Ioan-Aurel Pop.

„El nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva.”

„Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii româneşti şi europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Horaţiu, Vergiliu şi Ovidiu. El cântă dragostea galantă şi onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii şi truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, aşa cum făcea Victor Hugo în Nôtre Dame de Paris pentru spaţiul francez”, a adăugat Președintele Academiei.

„Dar Eminescu anticipează şi lumea viitorului, proiectând, prin perceperea vitezei luminii şi prin universul ideatic al unei lumi în eternă mişcare, creaţia culturală şi ştiinţifică românească înspre ultimul secol al mileniului al II-lea şi înspre cel de-al treilea mileniu. Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) şi într-un loc anume (în Ţara de Sus a Moldovei), şi-a încheiat creaţia odată cu vârsta christică pământească, dar a fost atins de o aripă de înger şi a fost destinat eternităţii.”

„Se vorbeşte mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naţionale, inclusiv cultura română. Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european şi nici al unei limbi europene”, a spus academicianul, subliniind că ceea ce numim cultură europeană există prin culturile naționale.

„Complexele noastre sunt legate de amploarea, nu de valoarea creaţiei culte româneşti, iar amploarea este limitată de mulţi factori, inclusiv de bariera lingvistică. Cu toate acestea, este firesc ca noi «locului să ne ţinem», să ne preţuim valorile aşa cum sunt ele, să ne cultivăm limba «ca un fagure de miere», fără ostentaţie şi emfază, aşezându-le pe toate în concertul intelectual european.”

„Academia Română se străduieşte de peste un secol şi jumătate să creeze cultură, să valorifice creaţia culturală românească validată din toate timpurile şi să pregătească premisele operelor noastre spirituale din viitor, toate acestea integrate în marile curente de valori europene”, a precizat preşedintele Academiei Române.

Academia Română a inițiat stabilirea prin lege a Zilei Culturii Naționale. Legea a fost adoptată de Parlamentul României în 2010, stabilindu-se marcarea ei odată cu ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu pentru Poetul Național.

Foto credit: Arhiva Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu

Sursa: basilica.ro

Ultimele articole

Mai multe din Cultură
Facultatea de Teologie Cluj. Concursul „Liniștea”, Ediția I – 2022

Facultatea de Teologie Cluj. Concursul „Liniștea”, Ediția I – 2022

1. Obiective: Obiectivele specifice ale primei ediţii a acestui concurs sunt: să promoveze arta sacră în spaţiul românesc; să evidenţieze rolul artei sacre în rugăciune; să stabilească punţi de legătură între spaţii culturale diverse; să valorifice personalităţi...