Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei deschide Lapidariul medieval și premodern

de | oct. 25, 2023

Monumente funerare gotice, renascentiste, baroce și neoclasice, cheile de boltă gotice ale bisericii parohiale „Sfântul Mihail” din Cluj, elemente arhitectonice ale Mănăstirii Dominicane din Cluj, cel mai timpuriu tabernacol din Transilvania, elemente ale caselor de locuit din Clujul Renașterii, statui care decorau atica curții de onoare a castelului Bánffy din Bonțida sau cele mai spectaculoase monumente funerare dedicate memoriei unor personalități marcante ale nobilimii transilvănene vor putea fi admirate de public, odată cu deschiderea Lapidariului medieval și premodern al Muzeului Național de istorie a Transilvaniei.

Lapidariul conține o colecție semnificativă de monumente funerare, arhitectonice și sculpturale din secolele XIII-XIX, provenite din achiziții, donații și prin intermediul săpăturilor arheologice. Colecția a fost expusă prima dată publicului în anul 1903, în demisolul clădirii centrale a universității clujene, din inițiativa arheologului Béla Pósta, director al Colecției Numismatice și de Antichități a Societății Muzeului Ardelean. După numeroase cereri refuzate, privind asigurarea unui nou sediu al muzeului, în anii 1912-1913, Pósta a închiriat clădirea din str. Bastionului nr. 2 (azi str. C. Daicoviciu, sediul actual al muzeului). Aici, Lapidariul medieval și premodern a fost amenajat în sălile din aripa de sud și de est a parterului clădirii.

După evenimentele din anul 1989, majoritatea expozițiilor muzeului au fost reorganizate, ori modificate, cu excepția lapidariului devenit, în timp, „unul dintre depozitele muzeului”. Acum, lapidariul a fost reorganizat pe criterii tematice și cronologice.

Deschiderea expoziției va avea loc luni, 30 octombrie 2023, de la ora 17:00.

„Expoziția conține o colecție variată de monumente funerare gotice, renascentiste, baroce și neoclasice, ridicate în cadrul unor cimitire sau în interiorul unor biserici. Cele mai spectaculoase monumente funerare sunt sarcofagele dedicate memoriei unor personalități marcante ale nobilimii transilvănene, lui Gábor Haller (1605) și lui György Sükösd (1632).

Monumentele arhitectonice sunt structurate stilistic, primele exponate fiind monumente romanice provenite din biserici parohiale din județele Cluj și Mureș de azi, precum și câteva piese deosebite, provenite din prima mănăstirea benedictină din Cluj-Mănăștur. Arhitectura gotică din Transilvania este reprezentată prin cheile de boltă ale bisericii parohiale Sfântul Mihail din Cluj și prin elemente arhitectonice variate ale Mănăstirii Dominicane din Cluj, donate muzeului în urma restaurării edificiului. Șirul monumentelor gotice este închis cu una dintre cheile de boltă ale fostei mănăstiri dominicane din Vințu de Jos (jud. Alba), descoperită cu ocazia săpăturilor arheologice.

În lapidariu mai sunt expuse primele monumente arhitectonice renascentiste din Transilvania, destinate decorării cetății episcopale din Gilău. Piesele au fost realizate la comanda episcopului László Geréb, în jurul anului 1500, și poartă influențele decorațiilor palatului regal al lui Matia Corvinul din Buda. Șirul elementelor renascentiste este completat cu cel mai timpuriu tabernacol din Transilvania, provenit din biserica reformată din Coveș (jud. Sibiu).

Cea mai numeroasă colecție a lapidariului se compune din elemente arhitectonice ale caselor de locuit din Clujul Renașterii. Aceste elemente arhitectonice sunt cea mai relevantă dovadă a activității prospere a atelierelor de pietrari clujeni, care, în secolele XVI-XVII-lea, erau cele mai renumite ateliere de acest gen din Transilvania. Cele mai reprezentative piese din acest segment al expoziției provin din casa Wolphard-Kakas, ridicată, în trei faze de construcție, între anii 1534-1590, de ultimul paroh romano-catolic al Clujului, Adrian Wolphard, matematicianul și astrologul Stephan Wolphard și diplomatul István Kakas. Lapidariul păstrează câteva dintre consolele sălii zodiacului, unica încăpere premodernă cunoscută din Transilvania, decorată cu semnele zodiacale.

Sculptura barocă din Transilvania este reprezentată în cadrul lapidariului prin șase statui care decorau inițial atica curții de onoare a castelului familiei Bánffy din Bonțida. Statuile, realizate între anii 1751-1753, de către unul dintre cei mai renumiți sculptori ai barocului din Transilvania, Johann Nachtigall, reprezintă diferite personaje din Metamorfozele lui Ovidiu, temă apreciată în arta acestei perioade.

Expoziția este completată cu colecția unor copii din ghips, realizate la începutul secolului XX, pentru completarea expozițiilor permanente, la comanda fostului director al Colecției Numismatice și de Antichități, Béla Pósta. Cea mai valoroasă copie este cea a statuii Sfântului Gheorghe, opera fraților Martin și Gheorghe din Cluj, copia piesei fiind donată colecției clujene în anul 1901 de către însuși împăratul Francisc Iosif” – precizează, într-un comunicat, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Deschiderea Lapidariului medieval și premodern se va desfășura în prezența oficialităților, a invitaților, a specialiștilor și a publicului, „în măsura locurilor disponibile, pe bază de confirmare a participării la adresa secretariat@mnit.ro, până joi, 26 octombrie, ora 16:00”.

A doua zi după deschiderea expoziției, respectiv în 31 octombrie, publicul poate vizita gratuit muzeul „dacă răspunde provocării lansate de a se costuma în personaje medievale sau gotice, în cadrul evenimentului Noapte Medievală la MNIT” (eveniment special, organizat între orele 19:00 – 24:00 (23:30 – ultima intrare).

 

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Cultură
Vacanța la biblioteca „Octavian Goga” Cluj

Vacanța la biblioteca „Octavian Goga” Cluj

Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj, instituție de cultură aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, organizează în perioada 1 iulie – 30 august 2024 o serie de activități sub genericul Vacanța la bibliotecă, o alternativă pentru copii și adolescenți de...