Mai multe ansambluri folclorice și jucăuși vor lua parte duminică, 24 septembrie 2023, la Turda, la Festivalul „Jocul Fecioresc din Transilvania”. Manifestarea, ajunsă la cea de- a XXXVII-a ediție, este organizată de Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Asociația Folclorică „Someșul-Napoca”, Primăria Municipiului Turda și Casa de Cultură Turda.
Pe scena amplasată în Parcul Central al orașului, începând cu ora 14:00, vor evolua sute de jucăuși din cadrul Ansamblurilor folclorice din județele Cluj, Alba și Hunedoara, precum: „Tradiții-Someșul-Napoca” al USAMV Cluj, „Mugurii Mintiului”, Mintiu Gherlii, Cluj, „Șoimii Carpaților”, Florești, Cluj, „Izvorașul Tureniului”, Tureni, Cluj, „Rapsodia Someșană”, Cluj-Napoca, „Ardeleana”, Turda, Cluj, „Datina Turdeană”, Turda, Cluj, „Țarina”, Turda, Cluj, „Fiii Moților”, Mihai Viteazul, Cluj, Formația de jocuri populare tradiționale Urca a Primăriei Viișoara, Cluj, „Jucăușii din Frata”, Cluj, „Călușarii din Romos”, Romos, Hunedoara și Formația de jocuri populare tradiționale de la Băgău, Alba.
În cadrul manifestării vor fi prezenți și jucăuşi individuali – feciori, tineri căsătoriţi şi în vârstă, acompaniați de formații instrumentale tradiționale: Dan Costantea, Soporu de Câmpie, Ilie Lung, Dezmir, Grigore Farcaș, Mintiu Gherlii, Rareș Petean, Ceanu Mic, Vlad-Viorel Cucerzan, Câmpia Turzii, Marco Adrian Hidișan, Câmpia Turzii și Gabriel Balea, Copăceni.
Jocul fecioresc din România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, în anul 2015. Astfel, potrivit președintelui Asociaţiei Folclorice „Someşul-Napoca”, dr. Zamfir Dejeu, manifestarea îşi propune să încurajeze promovarea acestor valori de patrimoniu imateral UNESCO.
„Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania” are ca scop valorificarea și promovarea jocului tradițional, în special a jocului fecioresc, ce se caracterizează prin virtuozitatea și bogăția elementelor coregrafice autentice. Transilvania se caracterizează prin preponderenţa jocurilor fecioreşti, acestea fiind executate solistic, în grup, ceata feciorilor, a căluşarilor sau chiar a mascaţilor. Dintre toate jocurile tradiționale românești, cele feciorești sunt cele mai „sportive”, în sensul că solicită foarte multă energie, elasticitate şi o condiție fizică bună. În Transilvania, jocurile feciorești se pot observa la români, la maghiari şi la romi. Fiecare etnie a dat propria culoare acestor jocuri, după obiceiurile locului şi temperamentul oamenilor.
