Octavian, fiu al preotului ortodox Iosif Goga și al învățătoarei Aurelia, cel supranumit și „poetul pătimirii noastre” vine pe lume într-o familie cu 4 copii la data de 1 aprilie 1881, în comuna Rășinari din județul Sibiu.
Octavian Goga frecventează Școala Primară din Rășinari între anii 1886-1890, iar ulterior se înscrie la Liceul de Stat din Sibiu – astăzi Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” – de unde se va transfera la Liceul Românesc din Brașov pentru ultimul an de studiu.
Conform mai multor surse biografice, discuțiile purtate în sânul familiei care adeseori aveau drept topicuri patriotismul, unirea sau credința creștin-ortodoxă s-au dovedit a avea un rol formator pentru personalitatea lui Octavian Goga.
După absolvirea liceului și promovarea examenului de Bacalaureat, poetul s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta în anul 1900 și își va definitiva studiile în 1904 la Berlin.
Vacanțele de vară le petrece în mare parte în Crăciunelul de Sus, satul natal al tatălui său, perioadă despre care Goga afirmă următoarele: „Viața țăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-a fost sursă de inspirație pentru «Plugarii și Clăcașii»”.
Conform spuselor strănepotului său, anii copilăriei petrecuți la Rășinari i-au marcat profund opera, acest sat fiind locul în care Octavian Goga revenea de fiecare dată cu drag întrucât, de foarte multe ori, aici găsea inspirația: „Când venea aici, mergea pe la oameni. A scris şi aici, a scris despre sat. Vorbind cu localnicii, cunoscându-i, era mai uşor“.
Tot Constantin Bucșan, strănepotul său, ne relatează mai multe aspecte despre prieteniile legate de către Octavian Goga și afirmă că de-a lungul timpului i-au trecut pragul casei mai mulți oameni din lumea literară și nu numai. Dintre aceștia îi amintim pe Aurel Vlaicu, Ion Luca Caragiale sau chiar Alexandru Vlahuță care îi va fi și naș de cununie.
Goga se va căsători în anul 1906 cu fiica unuia dintre cei mai înstăriți oameni din Transilvania din acea vreme, Hortensia Cosma, ceremonia având loc la Catedrala Mitropolitană din Sibiu. Această căsnicie se va destrăma însă după aproximativ 14 ani, Octavian Goga urmând să se recăsătorească în 1921 cu cântăreața Veturia Mureșan.
Debutul publicistic are loc încă din timpul liceului cu poezia „Atunci și acum”, debut în urma căruia Ion Pop-Reteganul îi scrie următoarele: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte.”.
Urmează apoi o serie de încă câteva poezii pe care Goga le semnează sub diverse forme: „Octavian”, „Nic. Otavă” sau „Tavi”. Abia în anul 1903, cu ocazia debutului în Revista Luceafărul unde s-a afirmat de-a lungul anilor drept „talent literar autentic”, Octavian Goga va semna cu întregul său nume.
Acest renumit poet, crescut în duhul dragostei de țară, va ajunge de-a lungul timpului să lupte atât cu „armele” aflate cele mai la îndemână lui – scrisori sau publicații – dar și prin implicare fizică în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul perioadei 28 decembrie 1937-10 februarie 1938 Goga ajunge chiar și prim-ministru al României.
Pentru întreaga sa activitate, Academia Română îi oferă în anul 1920 titlul de Membru Titular, de-a lungul timpului obținând și alte premii și distincții importante.
Octavian Goga trece la cele veșnice la vârsta de 57 de ani, la data de 7 mai 1938, în urma unui accident vascular cerebral care a avut loc în parcul locuinței sale din comuna Ciucea. Trupul neînsuflețit al poetului este adus la București pentru funeralii naționale și va fi înhumat la Cimitirul Bellu din capitală.
Ulterior, conform dorinței testamentare a acestuia, trupul a fost reînhumat la conacul său de la Ciucea.
Resurse:
- https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/dezvaluiri-de-familie-din-viata-poetului-si-omului-politic-octavian-goga
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Octavian_Goga
- http://www.istoria.md/articol/519/Octavian_Goga,_biografie
