Pelerini clujeni la mănăstirile din Ţara Lăpuşului

de | mai 14, 2016 | Activități parohiale

Un grup de 51 de credincioși de la Parohia „Nașterea Domnului” din Cluj-Napoca, păstorită de preoții Nicolae Buda și Ciprian Taloș, au fost în pelerinaj la mănăstirile și bisericile din Țara Lăpușului. Între locaşurile de cult în care s-au închinat şi s-au rugat au fost mănăstirile Nicula şi Căşiel, judeţul Cluj, Dealu Mare, Rohia şi Rohiţa, judeţul Maramureş, precum şi la biserici din localităţile Baba, Târgu Lăpuş, Măgoaja.

Alături de părintele Nicoale Buda, pelerinii care au pornit spre Ţara Lăpuşului au făcut primul popas la Mănăstirea Nicula, judeţul Cluj, ajungând la momentele de rugăciune din cadrul Sfintei Liturghii.

La intrarea în Țara Lăpușului, pelerinii au făcut un popas la biserica din localitatea Baba. Iconostasul dantelat în lemn de tei, icoanele pictate cu chipuri ne­pământești înduioșează, ca în marile catedrale. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, apărătorii acestui sfânt locaș, binecuvintează pelerinii. De asemenea, pelerinii fac cunoștință şi cu ospitalitatea sătenilor care au nu numai gospodării, ci și suflete frumoase: plăcinte calde și ciurighele abureau pe masă, fiind bine primite de călătorii porniţi la drum în orele dimineții, potrivit reprezentantului parohiei Marilena Asănică.

Apoi, drumul îi conduce pe aceştia la mănăstirea maramureşeană Dealul Mare, străjuită pe o bună bucată de cale de mici paraclise din lemn care înnobilează poiana verde presărată cu o mulțime de păpădii, înconjurată de pădurea de fagi unde a fost ridicat așe­zământul. Vatra monahală nouă, îl are ca ocrotitor pe Sfântul Ilie. Biserica străjuiește în mijloc, cele trei turnuri strălucesc în soare. Pe zidurile albe, îngeri așezați în șirag pe turle și sfinți sub aco­perișul lat, ca la mănăstirile moldave, stau de pază. Înăuntru doi frați de mănăstire cântă îngerește pricesne închinate Maicii Domnului. Impresionante sunt clădirea stăreției și chiliile, împodobite cu dantele de lemn, meșteșugit lucrat, pe care atârnă din loc în loc un nod de cuburi de lemn, îmbinate ca un lego, model denumit „nodul diavolului”, din care, dacă e scoasă o piesă, totul se dezbină.

Rohia şi Rohiţa, printre dealuri şi codri

Drumul continuă apoi spre Târgu Lăpuș, cu o istorie zbuciumată de mai mult de șapte secole, un important centru comercial, economic, cultural al Țării Lăpușului. Pelerinii se închină aici în Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” unde sunt întâmpinaţi de un tânăr preot misionar. Trecând printre coline și văi, călătorii fac un popas la Pensiunea Maria pentru o gustare într-un mic colț de gospodărie țărănească, unde gazda îi întâmpină în port popular.

Următoarea oprire are loc la cel mai reprezentativ așezământ monahal din această parte de țară, Mănăstirea Rohia, centru important de spiritualitate ortodoxă, legat de numele monahului Nicolae. Bisericile și clădirile de aici cresc ireal în acest spațiu abrupt, ales de Maica Domnului, prin vocea Anuței, fetița preotului ctitor, chemată la Domnul la numai 10 ani.

În paraclisul de la demisolul bisericii cu bolți de cărămidă pelerinii ascultă povestea acestui lăcaș, se închină la icoana Maicii Domnului pictată de un călugăr de la Muntele Athos, apoi urcă spre biserica nouă, unde se fac lucrări de pictură. La bibliotecă, locul de trudă și de bucurie al monahului de la Rohia, pelerinii sunt întâmpinaţi de mirosul aparte a unei „case a cărților”. Pelerinii privesc spre șantierul unde clădirea nouă a Centrului Monahal „Nicolae Steinhardt” se ridică din vale, în timp cei ei urmează poteca de sus, spre Stăreție, chilia părintelui Nicolae, Colțul ma­ramureșan cu bisericuța pitorească din lemn. La plecare, pelerinii fac o rugăciune la mormântul monahului Steinhardt din cimitirul mănăstirii.

Urmează Mănăstirea Rohița, clădită pe o vatră monahală mai veche, cu bisericuța din lemn, pridvorul umbros, paraclisul, chiliile și trapeza adăpostite în aceeași clădire de lemn cu acoperiș de șindrilă. O scară duce spre clopotnița din deal, ca un tunel în trepte cu acoperiș din lemn. Părintele Vasile îi aşteaptă pe pelerini în curte și îi însoțește mai întâi în biserică unde le povesteşte istoria acestui lăcaș, apoi îi însoțește peste tot, în centrul monahal.

Pildă la Căşiel: „Vorba sună, fapta tună”

Pe drumul de întoarcere, la Măgoaja, în judeţul Cluj, în biserica satului, tânărul preot Gavril Gretinuc le-a povestit pelerinilor despre istoria lăcaşului, ridicat și întreținut prin eforturile sătenilor, şi despre haiducul Pintea din Măgoaja care a cutreierat codrii Maramureșului și a încercat să aducă alinare celor săraci.

Ultimul popas a fost la Mănăstirea Cășiel, de pe Valea Că­șielului, construită pe o veche vatră monahală. Aleile îngrijite merg spre biserica veche, spre sfântul lăcaș ce redă la dimensiuni mai reduse Biserica Sfântul Nectarie din Eghina, apoi spre paraclisul de vară. Aici, adunați în jurul părintelui Serafim Bădilă, pelerinii au ascultat împreună cu alți credincioși un cuvânt de învăţătură despre dobândirea mântuirii. Părintele, cu darul de mare povestitor, le-a spus acestora mai multe pilde duhovnicești. Aproape de ceasul Vecerniei, pelerinii au plecat spre casele lor, după ce s-au hrănit din Cuvântul cel Viu al lui Hristos care i-a însoțit tot drumul, cu pacea Lui.

Ultimele articole

Ziua mamei, în Parohia Hășdate

Ziua mamei, în Parohia Hășdate

Duminică, 8 martie 2020, în Duminica Ortodoxiei copiii din Parohia Ortodoxă Hășdate din Protopopiatul Gherla și-au îndreptat gândurile spre mamele și bunicile lor. Astfel, plini de emoție ei au cântat și au recitat versuri dedicate mamei, iar în final au transmis...