Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu (7 februarie 1915 – 30 iulie 2007)

Preafericitul Teoctist Arăpașu a fost al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În timpul păstoririi sale a încetinit inițiativele statului comunist de a închide biserici și mănăstiri din țară.

S-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoșani, într-o familie numeroasă. A fost al zecelea copil din unsprezece. Numele de botez i-a fost Toader.

După ce a făcut școală în satul natal, în anul 1928, pe când avea 13 ani, a intrat ca frate la Schitul Sihăstria Voronei din județul Botoșani, aflat în apropierea casei părintești.

După 2 ani a fost mutat la mănăstirea Neamț unde a studiat teologia la seminarul de aici. Studiază 2 ani, apoi este mutat la Mănăstirea Cernica unde va învăța în perioada 1932-1940.  În anul 1935, la vârsta de 20 ani este tuns în monahism cu numele de Teoctist. În anul 1937, doi ani mai târziu, a fost hirotonit ierodiacon.

În anul 1945 a absolvit Facultatea de Teologie din București, după care, timp de 2 ani, a studiat la Facultatea de Litere și Filozofie din Iași. În acest oraș a fost hirotonit ieromonah în anul 1945 și în următorul an este hirotesit arhimandrit. La Iași activa ca preot slujitor la catedrală și ulterior este numit Mare Eclesiarh și Exarh al mănăstirilor din Iași.

În martie 1950, a fost ales episcop-vicar patriarhal cu titlul de „Botoșăneanul”. Din această postură a fost secretar al Sfântului Sinod și rector al Institutului Teologic din București. De asemenea i-a vizitat periodic pe episcopii Alexandru Rusu, Iuliu Hossu și Ioan Bălan, care erau ținuți cu domiciuforțat la mănăstirile Curtea de Argeș și Căldărușani.

În anul 1962 a fost ales episcop al Aradului. După 10 ani de păstorire este ales episcop de Detroit, în S.U.A, însă pentru că nu i s-a acordat viză, nu a putut să păstorească efectiv. În anul 1973 a fost ales arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei. În anul 1977 este ales mitropolit al Moldovei.

La final, după ce a păstorit în toate regiunile istorice a României (Transilvania, Moldova și Țara Românească), în anul 1986 este ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.  O realizare din timpul păstoririi sale a fost păstrarea dialogului ecumenic. A vizitat în delegații mai multe Biserici Ortodoxe precum cele din Finlanda, Rusia, India, America sau Austria. De asemenea a participat la mai multe conferințe ecumenice în țări precum Franța, Grecia și Anglia.

În țară, datorită diplomației sale a încetinit procesul de „lichidare a mănăstirilor”, început în timpul predecesorului său, PF Justinian Marina. Regimul comunist desființa mănăstiri și le transforma în lăcașuri seculare, cum ar fi restaurant, cârciumă, fermă, depozit sau sediu științific.Prin diplomație a reușit să încetinească acest proces. Chiar dacă a fost nevoit să accepte demolarea a 7 biserici din București în timpul regimului comunist, în decursul păstoririi sale s-au construit alte o sută în toată țara după Revoluția in 1989.

După Revoluția din 1989, pentru că existau multe critici la adresa sa, a cerut în scris să se retragă din funcția de patriarh și s-a stabilit la Mănăstirea Sinaia. Sfântul Sinod a acceptat demisia, însă pe când să aleagă un alt patriarh, scrisori din partea credincioșilor, a clericilor și a monahilor din țară îl cereau înapoi. Sfântul Sinod a hotărât în ședința din luna aprilie să îl invite în mod oficial să ocupe din nou funcția de patriarh. Preafericitul Teoctist a acceptat.

Apoi, a profitat de libertatea religioasă și a redeschis lăcașurile de cult închise de regimul comunist. A reorganizat și promovat învățământul religios. În timpul păstoririi sale a revenit religia ca materie în școli. A organizat obținerea de burse în străinătate pentru studenții fruntași, a întreprins demersurile pentru canonizarea unor sfinți și a reorganizat eparhiile din țară și din diaspora.

Preafericitul Teoctist s-a mutat la cele veșnice în data de 30 iulie 2007. Chiar dacă au existat multe critici la adresa lui, a păstorit cu tact Biserica noastră într-o vreme de restriște, în care libertatea religioasă era limitată și lăcașurile de cult tot mai puține.

 

Pr. Prof.dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Vol. III, Iași, 2008, pp.467-469.

Lucaci Laurențiu, Lichidarea Mănăstirilor, Univesitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.

www.stelian-tanase.ro/biserici-demolate-de-ceausescu/

https://www.crestinortodox.ro/biserica-ortodoxa/patriarhi/patriarhul-teoctist-arapasu-71040.html

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu (7 februarie 1915 - 30 iulie 2007)
Loading
/
Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach...

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934,...

Ziua drapelului naţional al României

Ziua drapelului naţional al României

Drapelul României este un tricolor albastru, galben și roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Forma drapelului pe care îl cunoaștem noi astăzi este de dată aproximativ recentă, el datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea....