Prelucrări folclorice de Tudor Jarda, majoritatea nepublicate până acum, prezentate la Cluj-Napoca

de | dec. 8, 2022 | Cultură

Mai multe prelucrări folclorice de Tudor Jarda, majoritatea nepublicate până acum, au fost prezentate publicului clujean, miercuri, 7 decembrie, 2022. Demersul a fost realizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT), în parteneriat cu Asociația Folclorică „Someșul Napoca”, la împlinirea a 100 de ani de la nașterea profesorului, dirijorului, etnomuzicologului și compozitorului Tudor Jarda.

Cele zece lucrări au fost scrise în perioada 1960-1980, la solicitarea profesorului Zamfir Dejeu, pentru Ansamblul Folcloric „Someșul Napoca”, grupul vocal al Liceului din Huedin, sau alte formații artistice din județul Cluj. Cântecele au fost culese, în mare parte, de profesorul Zamfir Dejeu, în cadrul activității de cercetare, desfășurată în urmă cu 50 de ani, în mai multe sate clujene (Morlaca, Bedeciu, Deuș, Nadășu, Râșca-Lăpuștești, Vișagu, Valea Drăganului, Mănăstireni). O parte dintre aceste lucrări au fost culese și de Ilarion Cocișiu, Ileana Szenik și Dumitru Vârtic. Celor zece prelucrări de Tudor Jarda, așezate în volumul „La fântâna dorului”, se adaugă alte cinci, de factură asemănătoare, compuse în aceeași perioadă de prof. univ. dr. Adrian Pop, la solicitarea dr. Zamfir Dejeu.

„Înțeleg această alăturare ca o mare onoare pentru mine, și, în același timp, ca un mod grăitor de a aduce un omagiu personalității lui Tudor Jarda”, afirmă compozitorul Adrian Pop în prefața cărții. Genurile cărora aceste melodii prelucrate coral le aparțin sunt variate, de la colinde, la cântece –propriu-zise (de dor, de strigat, de șezătoare).

Lansarea cărții „La fântâna dorului” – melodii folclorice din Ardeal, în prelucrări folclorice pentru formații mici, de Tudor Jarda și Adrian Pop, recent apărută la editura „Tradiții clujene”, a avut loc de la ora 12:00, în Foaierul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj-Napoca, în prezența invitaților: dr. Zamfir Dejeu, cercetător științific, prof. univ. dr. Adrian Pop și artistul plastic Pavel Jarda, fiul compozitorului Tudor Jarda. În cadrul evenimentului, invitații vorbit despre volum și despre activitatea și personalitatea compozitorului Tudor Jarda.

Potrivit dr. Zamfir Dejeu, „acest volum este unul de referință pentru scrierea românească în domeniu. Sunt lucrări muzicale valoroase, ce au la bază citatul folcloric, cântece rituale și de joc. Aceste prelucrări au o mare calitate, aceea de a păstra stilul de interpretare al muzicanților de la țară, cu frecvente corzi libere în cazul celor instrumentale sau vocal –instrumentale, și cu o armonie simplă, agreabilă, plăcută urechii”.

La eveniment au fost prezenți etnomuzicologi, managerul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” , doamna Sorina Stanca, dar și numeroși clujeni, iubitori de cultură tradițională. Evenimentul a fost întregit de un moment muzical, prezentat de Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană”, conducerea muzicală fiind semnată de prof. dr. Ovidiu Barteș. Alături de solista Mariana Morcan, membrii orchestrei au prezentat publicului piese instrumentale, prelucrări folclorice de Tudor Jarda, precum  „De strigat”, dar și cântece patriotice, romanțe sau colinde.

La final, managerul CJCPCT Cluj, doamna Adriana Irimieș a mulțumit tuturor pentru prezență, evidențiind că instituția clujeană de cultură a marcat pe tot parcursul anului 2022 împlinirea a 100 de ani de la nașterea compozitorului Tudor Jarda. Astfel, în spectacolele organizate de instituție, Orchestra profesionistă „Cununa Transilvană” a prezentat publicului și prelucrări folclorice de Tudor Jarda. Totodată, a precizat că sunt și alte proiecte pe care CJCPCT Cluj le-a gândit împreună cu fiul compozitorului Tudor Jarda, sculptorul Pavel Jarda, și care vor fi anunțate în momentul când acestea se vor materializa.

***

Tudor Jarda s-a născut  la 11 februarie 1922, în casa familiei Jarda, de pe strada 6 martie din Cluj-Napoca. Era o „fire veselă, hazliu și foarte vorbăreț…, mare iubitor de animale, natură și, mai ales, de oameni”, scria Zoie Jarda, mama compozitorului, într-un album descoperit în arhiva familiei. Acestea sunt principalele calităţi umane cu care s-a născut şi pe care le-a păstrat compozitorul Tudor Jarda, din copilărie pentru tot restul vieții. O bună parte a operei sale își trage seva din arta populară. Multe pagini din creația sa sunt de inspirație folclorică, de la simple prelucrări, până la complexele lucrări de operă pe care le-a creat.

„Ar fi păcat să nu se folosească citatul folcloric, atâta timp cât creația populară este atât de vastă și de bogată în idei originale, constituind un izvor permanent de inspirație a spiritului românesc”, spunea compozitorul într-o cumunicare științifică, făcută la „Primăvara arădeană”, în anul 1986.

În valoroasele sale piese corale și lieduri cu turnură melodică de sorginte populară, regăsim  titluri, precum: „A găinii”, „Hai la joc”, „Nunta țărănească”, „Foaie verde de măr dulce”, „Legăna-m-aș, legăna”, „Măi pretine, io și tu”, „Măi bădiță, bădișor”, „Măi ciobane de la oi”, „Așa jucau bătrânii”, „Ceteraș, cetera ta”, sau printre lieduri, „La mănăstire”, „Dorurile mele”, „Doina” și multe altele. A scris în mai multe rânduri prelucrări ale unor cântece populare și așa s-au născut suitele corale de cântece din Bihor, Bistrița, de pe Someș,  dar și cinci piese instrumentale, apărute într-o culegere publicată de Centrul de Îndrumare al județului Cluj (astăzi Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj) în anul 1982 și care conține piesele prelucrate, „Bădişor depărtişor”, „M-o făcut măicuţa-n zori”, „De strigat din Bistriţa”, „Palaneţul” şi „Suita moţească”. Tudor Jarda s-a stins din viaţă la 13 august 2007, la vârsta de 85 de ani şi a fost înmormântat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

 

Ultimele articole

Misiunea Oastei Domnului la Cluj

Misiunea Oastei Domnului la Cluj

Părintele Petru Ioan Ilea și părintele Claudiu Precup, alături de invitații acestei ediții părintele Claudiu Melean și părintele Gelu Săvărășan vorbesc despre Oastea Domnului la centenar. Subiectul abordat în cadrul acestei ediții este Oastea Domnului la Cluj, mai...

Spectacolul „Don Quijote”, din nou pe scena Teatrului „Puck”

Spectacolul „Don Quijote”, din nou pe scena Teatrului „Puck”

Una din cele mai recente producții ale Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca, spectacolul „Don Quijote”, după Miguel Cervantes, va avea o reprezentație la sediul instituției duminică, 22 ianuarie, de la ora 12.30. Totodată, sâmbătă, 21 ianuarie, de la ora 11,...

Mai multe din Cultură
Spectacolul „Don Quijote”, din nou pe scena Teatrului „Puck”

Spectacolul „Don Quijote”, din nou pe scena Teatrului „Puck”

Una din cele mai recente producții ale Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca, spectacolul „Don Quijote”, după Miguel Cervantes, va avea o reprezentație la sediul instituției duminică, 22 ianuarie, de la ora 12.30. Totodată, sâmbătă, 21 ianuarie, de la ora 11,...

Un număr record de persoane au trecut pragul Muzeului Etnografic

Un număr record de persoane au trecut pragul Muzeului Etnografic

Muzeele Consiliului Județean Cluj au atras, și în 2022, vizitatori din toate colțurile lumii Muzeele subordonate Consiliului Județean Cluj au reprezentat, și în anul 2022, una dintre atracțiile principale atât pentru publicul clujean, cât și pentru turiști din alte...

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Ziua Culturii Naționale la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Ziua Culturii Naționale, duminică, 15 ianuarie, va fi, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, o duminică de sărbătoare. Clujenii, dar și turiștii care vor trece pragul instituției vor avea parte de un eveniment special, cu muzică, cu piese de colecție expuse...