Sfântul Haralambie, pomenit astăzi, 10 februarie în calendar, este considerat vindecător de boli. În satele de pe Someș, dar și-n alte părți ale Transilvaniei, oamenii duceau în această zi la biserică mălai, grăunțe și sare. După ce erau binecuvântate de preot, erau date ca hrană animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase tot anul. O parte dintre cele sfințite la biserică erau păstrate, peste an, ca leac, pentru eventualele boli ale acestora. Această practică se mai păstrează și astăzi în unele sate.
La poalele Munților Călimani, credincioşii parohiei Sebiş din Protopopiatul Ortodox Bistriţa, l-au prăznuit astăzi cu mare cinste, așa ca în fiecare an, pe Sfântul Mucenic Haralambie. De dimineaţă, îmbrăcați în frumoasele straie populare, au participat la Sfânta Liturghie, unde au adus făină, grăunţe de porumb, grâu, sare, ulei și apa, pentru a fi binecuvântate prin rugăciuni, de preoții
„Pentru noi, cinstirea Sf. Haralambie este una specială, acesta fiind protector și mijlocitor înaintea lui Dumnezeu pentru credincioşii pe care îi păstoresc. Este Sfântul care ajută în primejdii şi ispite, ferindu-ne de boli necruţătoare, ocrotind în acelaşi timp şi animalele de boli. Împreună cu colegii preoţi arondați Cercului Preoțesc VALEA ȘIEULUI 2, am săvârşit Acatistul Sfântului Haralambie, Sfinţirea Apei, Taina Sf. Maslu şi am binecuvântat, prin rugăciuni speciale, ofrandele aduse de credincioși. Nădejduim că Sfântul Haralambie a ascultat rugăciunile noastre şi ne va trimite binecuvântarea lui Dumnezeu peste noi şi peste cele din cuprinsul caselor noastre”, a precizat preotul paroh Ciprian Frățilă.
În iconografia populară, Sfântul Haralambie este reprezentat ținând înlănțuită ciuma, diavolul sau moartea. Sfântul a înlocuit o seamă de rituri precreștine, în complexul strategiilor de apărare a vieții, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor etnolog Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
