Simion Mehedinți – părintele geografiei românești

de | dec. 14, 2021 | Personalitatea zilei, Documentare

Geograf, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, creatorul și organizatorul învățământului geografic modern în România, cât și director al Revistei „Convorbiri literare„, între anii 1907-1923. Acesta a fost SimionMehedinți.

S-a născut la 16 octombrie 1868, la Soveja, însă naşterea sa a fost declarată oficial două zile mai târziu. A fost fiul lui Neculai Mehedinți, dascăl de biserică și Voicăi Mehedinți.

Simion a avut 10 frați dar 7 dintre ei au murit după primii ani de viaţă din cauza vărsatului. Cei patru copii care au supravieţuit au fost: Neculai – seminarist la Cetatea Albă şi preot la Păuneştii Vrancei, Marina, căsătorită cu preotul Constantinescu în Soveja, Ion, preot la Soveja, şi Simion.

A urmat clasele primare la Școala din Vidra iar cursurile liceale la Focșani și București. Apoi, timp de 4 ani, a urmat Seminarul de la Roman, apoi un an la Seminarul Central de la Bucureşti, un alt an la Liceul „Unirea” din Focşani şi alţi trei ani la Colegiul „Sfântu Sava” din Bucureşti.

După ce Mehedinţi a luat cu bine examenul de licență, a obţinut de la Societatea Română de Geografie, o bursă pentru a studia geografia la Paris. De aici el s-a deplasat  la Berlin pentru studiu, unde şcoala geografică era cu mulţi paşi înainte.

După ce acesta și-a finalizat studiile, a ajuns profesor la Universitatea din București, la prima catedră de geografie din România unde a predat timp de 38 ani. De asemenea a ajuns să fie directorul revistei ”Convorbiri literare” .

Datorită meritelor sale desăvârșite, Simion Mehedinti a fost ales în anul 1915, membru al Academiei Romane.

În lucrarea „Geografia ca mijloc de educație în învățământulsecundar și inferior” , el a susținut cum că „geografia școlară are menirea și chiar datoria deosebită de a sintetiza în mod armonios cunoștințele elevilor, de a le prezenta minții, ca pe un tot organic, făcând astfel pe elevi să simtă necontenit interesul reciproc care leagă un studiu de celalalte dimprejur. Reținerea faptelor trebuie să fie întemeiată pe raționament și nu pe o memorie mecanică. Menirea geografiei nu poate fi împlinită decât întemeind memorizarea faptelor prin stabilirea legăturilor cauzale dintre ele” .

A colaborat la numeroase ziare și reviste: „Cuvântul Studențesc„, „Duminica poporului„, precum și la cele de specialitate, cu multe studii de geografie, metodologie geografică și mai ales antropogeografie: „Buletinul Societății Române de Geografie„, „Natura„, „Anuarul de Geografie și Antropogeografie„, și multe altele.

Datorită regimului comunist, acesta a ajuns marginalizat (cea mai mare parte a studiilor sale fiind interzise).

S-a stins din viață în anul 1962.

AUTOR: Cătălin Onicaș

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
Simion Mehedinți – părintele geografiei românești
/

Ultimele articole

Veghe epifanică

Veghe epifanică

Luna ianuarie adună sub cupola pomenirilor cu slove sfinte figuri îngerești de părinţi aflaţi în proximitatea străvezimii dumnezeiești într-o măsură care cere și din partea ochilor noștri aripi de lumina. De veghe gerarului și înainte-mergător Înainte-Mergătorului,...

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Proorocul Moise, „văzătorul de Dumnezeu”

Înfricoșător lucru este să stai în preajma lui Dumnezeu. Așa ne spune Sfântul Apostol Pavel (Evrei 10, 31). Iar biografia Proorocului Moise ne-o dovedește cu prisosință. Schimbările în viața sa sunt atât de evidente și atât de radicale încât îi oferă personalității...

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

În patrimoniul județului Cluj se regăsesc aproape 80 de biserici vechi de lemn, unele din secolul al XVII-lea incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Mai mult de 30 de astfel de lăcașuri de cult păstrează pictura murală originală. Altele sunt valoroase prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură. Există și câteva ansambluri de pictură parietală, de mare valoare plastică, bine păstrate.

Pictorul NICOLAE TONITZA (13 aprilie 1886 – 26 februarie 1940)

Pictorul NICOLAE TONITZA (13 aprilie 1886 – 26 februarie 1940)

Nicolae Tonitza este cel mai mare dintre fiii familiei Tonitza, părinții Anastasia și Neculai fiind cei care vor veghea de-a lungul timpului ca întâiul lor născut să aibă parte de o educație aleasă. Nicolae Tonitza s-a născut în binecunoscutul oraș Bârlad din județul...

Gheorghe Pop de Băsești (1 august 1835 – 23 februarie 1919)

Gheorghe Pop de Băsești (1 august 1835 – 23 februarie 1919)

Gheorghe Pop de Băsești, figură emblematică în trecutul nostru ca popor, s-a născut la data de 1 august 1835 într-o familie de mici nobili, în comuna Băsești, din comitatul Sălaj. Semnatar al actului diplomatic din anul 1892 care milita pentru drepturilor românilor...

Patriarhul Justinian Marina (22 februarie 1901 – 26 martie 1977)

Patriarhul Justinian Marina (22 februarie 1901 – 26 martie 1977)

Justinian Marina, pe numele său de mirean Ioan Marina, vine pe lume într-o familie de oameni simpli, buni credincioși, gospodari, cu idealuri, valori și principii mărețe. Fiul Elenei și al lui Marin Ilie se naște la data de 22 februarie 1901 în satul Suiești din...