Protagonistul parabolei citite în Duminica a XXVI-a după Rusalii se confruntă, din cauza avariției și egoismului delirant care îl caracterizează, cu o confuzie între elementele constitutive ale ființei umane: suflet și trup.
Astfel, ne propunem să oferim o delimitare conceptuală a acestor elemente și a caracteristicilor definitorii ale fiecăruia în parte, precum și să reflectăm asupra sinergiei dintre acestea.
