„Oamenii nu acționează iresponsabil întrucât sunt bolnavi, ci sunt bolnavi pentru că acționează iresponsabil” (Părintele Filothei Faros, Mitul bolii psihice)
Am abordat în emisiunile trecute tema bolilor psihice, încercând aflarea unui raspuns la întrebarea dacă acestea sunt un mit sau o realitate expansivă?, în contextul mai larg al temei Psihoterapia de responsabilizare și psihologia existențialistă – alternative ale psihoterapiei convenționale. În emisiunea de față și în următoarea ne vom opri asupra unei teme inedite: Psihoterapia de responsabilizare în viziunea Părintelui Filothei Faros sau riscul de a iubi în psihoterapie.
Părintele Filothei Faros este unul dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși contemporani, duhovnic și psihoterapeut, fiind autorul a numeroase cărți, articole și studii, în care tratează problemele cu care se confruntă omul zilelor noastre. Una dintre ideile de bază care fundamentează gândirea părintelui Filothei este aceea că „oamenii nu acționează iresponsabil întrucât sunt bolnavi, ci sunt bolnavi pentru că acționează iresponsabil”. Altfel spus, nevoia principală a nevroticului nu este «conștientizarea», înțelegerea și descătușarea (de inhibițiile sale), ci, dimpotrivă, prinderea, încătușarea (într-o obligație), după care să urmeze asumarea răspunderii ei”. De asemenea, părintele consideră că, dacă în psihoterapia individuală, în afara relației care se stabilește între psihoterapeut și cel tratat, realitatea nu este trăită ci doar descrisă, psihoterapia de grup reprezintă metoda terapeutică cea mai apropiată de realitatea vieții (ea are menirea de a evidenția egocentrismul, narcisismul propriu fiecăruia, bolnavul putând trăi la momentul prezent, „aici și acum”, conflictele interioare, conștientizând modurile concrete prin care își subminează, de regulă, relațiile cu cei din jur, și cum poate stabili o relație autentică cu ceilalți) și de viziunea psihoterapeutică ortodoxă, scopul fiind crearea unor comunități care să constituie adevărate „oaze de prietenie și frățietate în pustia lipsei de comuniune și de singurătate din lumea contemporană”.
